Inovatia, inventia si descoperirea

INOVATIA

Inovația este considerată, în general, ca motorul principal al creșterii economice în economia globală de astăzi.

Prin inovare se înţelege activitatea în urma căreia rezultă o inovaţie. Inovaţia este o realizare tehnică nouă la nivelul unei unităţi (societate comercială, întreprindere etc.).

Prin introducerea în practică a inovațiilor se pot obține:

- produse cu caracteristici de calitate îmbunătățite

- servicii de calitate superioară

- procese de producție noi, mai eficiente și mai curate (ecologice)

- modele îmbunătățite ale sistemului de management al afacerilor

- metode moderne de management al forței de muncă, etc.

Există multiple motivații ale întreprinderilor și organizațiilor pentru a inova:

- creșterea cotei de piață

- cucerirea de noi piețe

- ameliorarea calității produselor

- lărgirea gamei de produse

- înlocuirea produselor învechite

- reducerea impactului asupra mediului,

Inovația este indisolubil legată de creativitate. Inovarea și creativitatea sunt procese care se intercondiționează, deoarece găsirea soluției la problemele ce apar într-un proces de inovare necesită creativitate.

Inovația vizează o aplicare comercializabilă în practică a unei invenții; totuși, inovația este posibilă și fără o prealabilă invenție.

Definițiile inovației:

Inovația a fost definită în multe moduri diferite de către diferiți specialiști, fără să existe o definiție general acceptată.

DEX online, inovația este:

1) o noutate, schimbare, prefacere

2) rezolvarea unei probleme de tehnică sau de organizare a muncii cu scopul îmbunătățirii (productivității) muncii, perfecționării tehnice sau raționalizării soluțiilor aplicate

Dicționarul Merriam-Webster Online prezintă o definiție cu sens larg a inovației:

1)      introducerea a ceva nou

2)      o idee nouă, o metodă nouă sau un dispozitiv nou

Inovarea este un proces (acțiunea de a inova), iar inovația este rezultatul unui proces de inovare.

Inovarea este atât un proces cât și rezultatul acestui proces (deci ar fi atât formă activă cât și rezultativă).

Inovația nu se limitează la știință și tehnologie.In sens larg, inovația poate fi și socială (în sisteme sociale), artistică, în domeniul administrativ, în afaceri, în îngrijirea medicală, etc. În sociologie, inovația este definită ca un proces de influență care conduce la o schimbare socială și al cărei efect este respingerea normelor sociale existente și adoptarea unor norme noi.

Tipuri de inovații

1)      inovația de produs

2)      inovația de proces

3)      inovația de marketing

4)      inovația organizațională

Cerința minimă pentru o inovație este aceea că produsul, procesul, metoda de marketing sau metoda de organizare trebuie să fie noi sau semnificativ îmbunătățite.

Inovații incrementale și inovații radicale

Termenii inovații incrementale și inovații radicale sunt diferențiați frecvent în funcție de gradul de schimbare necesar pentru implementarea inovației, de nivelul de intensitate tehnologică.

Inovațiile radicale (de ruptură, breakthrough innovation): produc soluții cu totul noi pentru sisteme, procese, produse sau servicii, care se dezvoltă într-o nouă afacere, pot cauza schimbări majore într-o întreagă ramură industrială sau pot pune bazele unei noi industrii, însoțită de crearea unor noi piețe.

Inovațiile radicale asigură o valoare pentru clienți substanțial mai mare, aceasta din urmă fiind o dimensiune a noutății.

Exemple de inovații radicale: laserul, fibrele optice, industria computerelor, radarul, etc.

Astfel de inovații pot implica tehnologii radical noi sau se pot baza pe combinarea tehnologiilor existente în noi utilizări.

Inovațiile incrementale implică adaptarea, rafinarea, simplificarea și îmbunătățirea produselor existente și/sau a sistemelor de producție și de distribuție existente care conduc la beneficii substanțiale de preț sau funcționale la utilizatori.

Inovațiile incrementale sunt, de regulă, îmbunătățiri minore ale produselor și proceselor existente.

Inovațiile incrementale au caracter continuu (spre deosebire de cele radicale care sunt discontinue) și o frecvență relativ mare, în vederea satisfacerii necesităților percepute pe piață, însă asigură firmelor câștiguri mai mici în comparație cu inovațiile radicale.

Categoria inovațiilor incrementale include și inovații “imitate”, similare cu cele ale concurenților, care sunt noi pentru firmă, însă nu sunt noi pentru piață.

Inovațiile imitate au de obicei o inovativitate tehnologică scăzută și o inovativitate de piață mai redusă.

INVENTIA

Invenţia este o creaţie ştiinţifică sau tehnică, concretă, corectă şi completă, care prezintă noutate şi progres faţă de ceea ce se cunoaşte în prezent. Ea reprezintă materializarea unor idei, cu ajutorul legilor naturii, constituind soluţia integrală a unei probleme din orice domeniu al vieţii economico-sociale, care prin aplicarea în practică ar aduce nişte efecte certe, autentice, sistematice şi utile.

O invenție este o rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci.

Ea se poate referi la realizarea unui obiect fizic (dispozitiv, material, substanță) sau a unui procedeu de producție.

O invenție nu este același lucru cu o descoperire, care înseamnă constatarea unei realități încă necunoscute.

Invențiile doar areori se fac pe neașteptate. Ele sînt în mod obișnuit rezultatul unei convergențe a tehnologiilor actuale într-un mod nou și unic. Lucrul acesta se poate realiza în urma satisfacerii unei anumite necesitați umane, ca o împlinire a dorinței unui inventator de a face ceva mai rapid sau mai eficient, ori chiar ca urmare a unei întimplări. O invenție poate fi rezultatul unui efort individual, dar și al unei munci în echipă. Invențiile pot fi făcute simultan în diferite părți ale lumii.

Protejarea invențiilor

Protejarea invențiilor se face prin brevete de invenții.

Nu sunt considerate invenții:

- descoperirile, teoriile științifice și metodele matematice

- creațiile estetice

- planurile, principiile și metodele în exercitarea de activități mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităților economice, precum și programele de calculator

- prezentările de informații

Protejarea acestor produse se face pe baza drepturilor de autor.

DEOSEBIRI DINTRE INVENTIE SI INOVATIE

Invenție și inovație sunt concepte care nu trebuie confundate.

Invenția constă în crearea unei noi configurații, compoziții sau materii, dispozitiv sau proces.

Invenția este prima apariție a unei noi idei (concept) pentru un nou produs sau proces, în timp ce inovația este prima comercializare a ideii noi.

Această idee nouă poate fi o recombinare a unor idei vechi, o schemă care constituie o provocare pentru ordinea prezentă, o formulă sau o abordare unică ce este percepută ca nouă de către persoanele implicate.

Inovația vizează o aplicare comercializabilă în practică a unei invenții, o integrare a invenției în practica economico-socială.

Invenția este definită ca acțiunea de a imagina, a inventa, a crea ceva nou, sau facultatea de a descoperi ceva, de a crea prin imaginație.

Inovația se definește (în special în economie) ca întregul proces care continuă de la emergența unei idei pînă la materializarea sa (lansarea noului produs), prin cercetare de piață, dezvoltarea prototipului și primele faze de producție.

O invenție nu devine o inovație până ce nu a fost procesată prin activități de producție și marketing și a fost comercializată pe piață.

Inovația = Idee (invenție) + Comercializare

Inovația = Invenție + Exploatare

Activitățile de inovare sunt acțiunile cu caracter științific, tehnologic, organizațional, financiar și comercial care participă toate la materializarea inovațiilor și implementarea acestora. Activitățile de inovare includ, de asemenea, și cercetarea-dezvoltarea care nu este legată direct de elaborarea unei inovații specifice.

Creatia, creativitatea, creatica, inventica

Actul de creaţie este activitatea prin care se produc noi valori culturale şi spirituale, noi bunuri materiale, etc.

Creativitatea este un potenţial uman nativ şi/sau cultivat, fără de care creaţia nu se produce şi nu se valorifică, nu există pentru că n-ar putea fi nici înţeleasă, nici comparată şi nici depăşită.

Creatica, termen relativ nou, format prin analogie cu unele cuvinte ca informatica, cibernetica etc., desemnează ştiinţa care fundamentează activitatea de creaţie.

Inventica este ştiinţa, definită de cele mai multe ori ca arta de a ajunge la lucruri noi, nefăcute încă, denumite invenţii. Inventica este o parte a creaticii.

DESCOPERIREA SI INVENTIA

Descoperirea

A descoperi un obiect, un fenomen, o lege, înseamnă a conştientiza prin mijloace specifice existenţa sa, în condiţiile în care obiectul, fenomenul sau legea preexistau în momentul conştientizării.

Deosebirile dintre descoperire şi invenţie:

- punerea în evidenţă a bacteriilor de către Louis Pasteur este o descoperire, deoarece

bacteriile existau în natură de foarte mult timp.

- in schimb „Coloana infinită” a lui Constantin Brancusi sau „Rapsodia română” a lui George Enescu sunt de fapt nişte „invenţii”, deoarece nici una dintre opere nu existau înainte de a fi create de autorii lor.

Deosebirea dintre descoperire şi invenţie este analogă cu cea dintre ştiinţă şi artă. Operele de artă, care sunt nişte creaţii artistice, conţin în ele şi „invenţia”. Şi în tehnică, creaţia se manifestă tot sub formă de invenţii.

Totuşi, de foarte multe ori, este greu de trasat o graniţă între descoperire şi invenţie:

- invenţia barometrului de către Evangelista Torricelli; acesta a ajuns la descoperirea sa, observând comportamentul coloanei de mercur închise într-un tub.

Lucrurile se complică şi mai mult în ştiinţa mai recentă. Se pune spre exemplu întrebarea: ce este constanta lui Planck, o descoperire sau o invenţie?

Răspunsul dat de filosoful Constantin Noica, la întrebarea pusă de Solomon Marcus: ce este filozofia, descoperire sau invenţie?

Răspunsul a fost: „Tertium datur” (Expresia latină „Tertium non datur” = „A treia soluţie nu se dă”, care este şi o formulă de drept, se foloseşte şi în sensul „cale de mijloc nu există”).

Deci sunt multe creaţii care, fie că au elemente şi din descoperire şi din invenţie, fie sunt ceva la mijloc între acestea două.

Poate că cel mai acut, această problemă a distincţiei dintre descoperire şi invenţie, se

pune în matematică.

- matematicianul Jacques Hadamard, referindu-se la creaţiile în matematică, identifică descoperirea cu invenţia.

- filosoful Jean Bernard introduce o interesantă distincţie între creaţii:

- creaţii care, o dată ratate, nu mai pot fi recuperate (în sensul recreării lor, altă dată, de către o altă persoană);

- creaţii care nu se pierd, ci doar se amână.

Astfel, filosoful consideră că moartea savantului este numai o întârziere a descoperirilor pe care acesta le-ar mai fi putut face, pe când moartea poetului înseamnă şi dispariţia iremediabilă a unor opere pe care acesta nu a mai apucat să le creeze.

Trebuie totuşi observat că definirea descoperirii drept conştientizare a unui fapt preexistent, nu este echivalentă cu definirea ei prin posibilitatea recuperării ulterioare a unei conştientizări ratate.

Tot aşa, definirea invenţiei drept o creaţie a unui obiect (care nu exista anterior), nu este echivalentă cu definirea prin caracterul ei irepetabil, prin imposibilitatea recuperării ulterioare de către un alt inventator (nu se face aici aluzie la cazurile, puţin frecvente, de inventatori contemporani sau din epoci diferite care, absolut independent şi fără cunoştinţă de cauză, au avut aceeaşi idee, inventând acelaşi obiect).

Problema trebuie deci pusă nuanţat.

O teorie cum ar fi cea a integralei în forma propusă de Leibniz şi Newton, sau teoria relativităţii în forma enunţată de Einstein, dacă nu ar fi fost creată de autorii menţionaţi, este foarte puţin probabil că ar mai fi fost regăsită exact în forma propusă de ei.

Este însă foarte probabil că teoriile în esenţa lor, ar fi fost enunţate de alţii.

În schimb, o teoremă ca aceea a lui Euclid, afirmând infinitatea mulţimii numerelor prime, ar fi fost, în mod sigur, recuperată de un alt savant, tot sub aceeaşi formă, dacă Euclid ar fi ratat-o.

Comments

Share |

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.