1 Martie

1938: Gabriele d’Annunzio, principe de Montenevoso, poet, romancier și dramaturg, jurnalist si cascador italian (n. 1863)

D’Annunzio era de extracţie dalmata, născut în Pescara, Abruzzo, fiul unui bogat proprietar de pământ şi primarul orasului, pe nume Francesco Rapagnetta. Acestui nume de familie, atât tatăl, cat şi fiul i-au adaugat, in mod legal, numele D’Annunzio. Fiul a fost botezat Gaetano, dar in copilarie i se spunea Gabriele, datorita infatisarii sale angelice.

I s-a descoperit de timpuriu talentul precoce şi a fost trimis la şcoală la Liceo Cicognini din Prato, Toscana. A publicat primele sale poezii pe cand era încă la şcoală, la vârsta de 16 ani, cu un volum mic de versuri numit Primo Vere (1879), influenţat de Odele barbare ale lui Giosuè Carducci, în care, alături de nişte imitaţii aproape brutale ale lui Lorenzo Stecchetti, poetul la modă al Postumei, au fost incluse unele traduceri din limba latină, care se distingeau printr-o gratie atat de vioaie, încât Giuseppe Chiarini, citindu-le, l-a prezentat pe tanarul necunoscut în faţa publicului într-un articol entuziast.

In 1881 D’Annunzio a intrat la Universitatea din Roma, La Sapienza, unde a devenit membru al diverselor grupuri literare, inclusiv Cronaca Bizantina si a scris articole şi critici pentru ziarele locale.

S-a mutat la Roma în 1881 și și-a început cariera literară. In 1910, s-a stabilit in Franta, dar dupa o perioada de timp a revenit în Italia unde a devenit un susținător fervent al intrării Italiei în război alături de Antanta. După intrarea în război, d’Annunzio a devenit infanterist în armata italiană, mai apoi marinar și aviator. Misiunile sale cutezătoare din Trieste, Pola și mai ales zborul său deasupra Vienei din 1918 pentru a răspândi manifeste l-au consacrat ca o legendă…

În septembrie 1919, Gabriele d’Annunzio a condus o expediție în Dalmația, ocupând portul Fiume, unde a înființat un stat independent, separat de Italia și de restul Europei până în 1921. Trupele sale, desprinse din armata regulată italiană, se numeau legionari și purtau o uniforma formată din camașă neagră, care a devenit mai apoi uniforma fasciștilor. Mulți din legionarii lui d’Annunzio făceau parte din gruparea stângistă “Fasci di Combattimento”, mulți dintre ei fiind foști membri ai brigăzilor de șoc Arditi, folosite în Primul Război Mondial pe post de trupe de comando.

Rolul său în politica este controversat, datorita influenţei sale asupra mişcării fasciste italiene şi statutului său ca pretins precursor al lui Benito Mussolini, desi Gabriele D’Annunzio nu s-a implicat niciodată în mod direct în guvernul fascist la putere, în Italia, din anul 1923. Cu toate acestea, D’Annunzio era unul din puținii scriitori agreați de către Mussolini.

In 1924, a fost înnobilat de regele Italiei ca Principe di Montenevoso (prinț de Monte Nevoso), iar Mussolini l-a numit președinte al Academiei Regale Italiene în 1937.

În mod fundamental antinazist și, detestându-l pe Hitler, s-a opus apropierii Italiei de Germania nazistă. Cu toate acestea, Mussolini i-a acordat funeralii naționale, după moartea scriitorului, survenită la 1 martie 1938, ca urmare a unei congestii cerebrale

Opera sa este foarte vasta: 17 volume de poeme și poezii; 8 romane; 6 volume de nuvele; 10 drame; 3 volume memorialistice.

Mai mult…

Poezie: Cântec nou, 1882; Elegii romane, 1892; Ciclul Laude, 1903-1912, capodopera sa.

Teatru: Cetatea moartă, 1898; Gioconda, 1898; Francesca de Rimini, 1902; Fiica lui Jorio, 1904.

1865: Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei, soția regelui William al II-lea al Olandei (n. 1795)

1894: Károly Ács (cel bătrân), scriitor, poet și traducător maghiar (n. 1824)

1908: Vasile Păun, poet, teoretician și critic literar român (n. 1850)

1958: Giacomo Balla, pictor italian (n. 1871)

1960: Florica Cristoforeanu, interpretă română de operă (n. 1886)

1973: Lev Arțimovici, fizician rus (n. 1909)

1996: Alf Lombard, lingvist suedez de origine franceză (n. 1902)

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.