Aniversari 10 ianuarie
1747: Abraham Louis Breguet, ceasornicar şi fizician francez, de origine elveţiana, fondatorul ceasului de lux elvetian, marca Breguet, supranumit „ceasornicarul regilor si regele ceasornicarilor”.
A inventat şi a produs instrumente ştiinţifice pentru fizicieni şi astronomi, fiind cel ce a conceput ceasul de mână, în 1812. De asemenea, a realizat celebrul mecanism “Tourbillon”, precum si un mare numar de cronometre, pendule astronomice, ceasuri marine şi termometre metalice.
Tourbillonul este de fapt o cusca mobila care contine piese regulatoare ca roata balansier, arcul spiral, piesele care pun in miscare acele ceasornicului, regulator de batai, piese de o delicatete si o precizie nemaicunoscute anterior.
Inventat in 1795 si patentat la Paris in 1801, mecanismul s-a nascut dintr-o observatie si anume ca precizia ceasurilor de buzunar tinute pe verticala era mai mica decat a celor tinute pe orizontala.
Datorită pozitiei, centrul de gravitatie al spiralului ajunge in afara axei sale de rotatie. Mecanismul rotativ rezolva acest neajuns, invartind centrul de gravitatie al spiralului o data pe minut in jurul axei balansierului. Roata anker si furca anker eliminau automat erorile de precizie legate de pozitie, prin rotatia centrului de gravitate.
A perfecţionat ceasurile perpetue care se intorc singure prin miscarea care li se imprima in timpul mersului si a fost primul care a folosit rubinele pentru piesele de frecare.
A fost ceasornicar al marinei şi membru al “Biroului de longitudini”, a fost numit membru al secţiunii de mecanica a Academiei de Ştiinţe, în 1816, prin decret regal.
Dintre clientii celebri ai lui Breguet: regina Marie-Antoinette si regele Ludovic al XVI-lea, Napoleon I si Josephine, Ducele de Wellington, tarul Alexandru I, regina Victoria, Winston Churchill, Lev Tolstoi, Rachmaninov, sultanul Selim al III-lea, Talleyrand.
Oricare dintre ceasurile mecanice din categoriile high-end (destinat persoanelor care doresc produse de foarte bună calitate și cărora nu le pasă cât costă, high-end consumers) si de lux, care se vand cel mai bine in lume, au fascinante mecanisme “tourbillon”.
1493: Nicolaus Olahus, umanist și istoric de origine română, arhiepiscop de Esztergom și guvernator al Ungariei (d. 1568)
1573: Simon Marius, astronom german, căruia i se datorează numele celor patru sateliţi principali al lui Jupiter, numit sateliţii galileeni. În 1609, a reuşit să construiască un telescop care îi va permite să observe planeta Jupiter.
La patru ani dupa Galileo, în 1614, a publicat rezultatele observaţiilor sale într-o carte intitulată Mundus Iovialis, în care pretinde ca a descoperit, cu câteva zile înainte de Galileo, patru sateliţi majori ai lui Jupiter, pe care ii denumeste asa cum sunt cunoscuti si in ziua de astazi: Io, Europa, Ganymede şi Callisto.
Dar cea mai veche observare a planetei Jupiter, consemnata de S. Marius, dateaza din decembrie 1610, iar exemplele pe care le dă în cartea sa, dateaza din 1613. Primatul descoperirii sateliţilor lui Jupiter va fi puternic revendicat de către Galileo, care îl acuză de plagiat. În aceeaşi carte, Simon Marius, a anunţat, de asemenea, că a descoperit galaxia Andromeda, considerata in epoca drept o “nebuloasa”.. Deşi ea a fost cunoscuta de astronomul persan Al-Sufi, în secolul al X-lea, se recunoaste ca Simon Marius a fost primul astronom care a observat-o cu ajutorul unui telescop.
1769: Michel Ney, general și mareșal francez (d. 1815)
1799: Petrache Poenaru, revoluționar pașoptist, unul dintre organizatorii învățământului național (d. 1875)
1869: Valeriu Braniște, publicist și om politic, membru de onoare al Academiei Române (d. 1928)
1883: Alexei Tolstoi, prozator și dramaturg rus (d. 1945)
1896: Alexandru Busuioceanu, eseist, poet și traducător român (d. 1961)
1906: Grigore Moisil, matematician român (d. 1973)
1907: Henri Masson, pictor canadian de origine belgiana
A privilegiat pictura figurativa si a realizat peisaje foarte frumoase ale vietii canadiene rurale. Cum era un mare admirator al Grupului celor Şapte, paleta lui aminteşte de lucrările acestor pictori.
1932: Eugen Agrigoroaiei, prozator și folclorist român (d. 1992)
1936: Robert Wilson, fizician american, laureat al Premiului Nobel
1942: Virgil Scurtu, prozator român
1945: Rod Stewart, cântăreț britanic
1951: Dan Damaschin, poet român
1956: Zoia Alecu, cântăreață română
1960: Ioana Pârvulescu, critic literar român
1968: Irina Andone, poetă și eseistă română