Aniversari 10 iunie
1915: Saul Bellow, scriitor american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 2005)
Saul Bellow, 10 iun. 1915 – 5 apr. 2005, romancier american ale cărui caracterizări ale omului urban modern, dezamăgit de societate, dar nu distrus în spirit, i-au adus premiul Nobel pentru Literatură în 1976.
Saul Bellow s-a născut în Lachine, lângă Montreal, Quebec, Canada. Crescut într-o familie evreiască, vorbea fluent idiș – ceea ce i-a influențat energicul stil englezesc – a fost reprezentant al scriitorilor evrei americani ale căror opere au devenit centrale în literatura americană după cel de-al Doilea Război Mondial.
Părinții lui Bellow au emigrat în 1913 din Rusia la Montreal. Când avea nouă ani, s-au mutat la Chicago. A urmat Universitatea din Chicago și Universitatea Northwestern (BS, 1937) și apoi a îmbinat scrisul cu o carieră didactică la diferite universități, inclusiv la Universitatea din Minnesota, Universitatea Princeton, Universitatea New York, Bard College, Universitatea din Chicago și Universitatea din Boston .
Bellow și-a câștigat reputația în rândul unui mic grup de cititori cu primele două romane, Omul suspendat, Dangling Man (1944), o poveste sub formă de jurnal a unui om care așteaptă să fie înrolat în armată și Victima, The Victim (1947), un studiu subtil al relației dintre un evreu și un arian, fiecare dintre ei devenind victima celuilalt.
Romanul Aventurile lui Augie March (1953) a fost apreciat de un public mai larg și a câștigat Premiul Național al Cărții (1954). Aceasta este poveste picarescă a unui tânăr evreu sărac din Chicago, progresele sale – uneori extrem de comice – prin lumea secolului XX și încercările sale de a-i da sens. În acest roman, Bellow a folosit pentru prima dată un stil liber și vioi în revoltă conștientă împotriva preocupării scriitorilor de atunci cu perfecțiunea formei.
Henderson, regele ploii, Henderson the Rain King (1959) a continuat abordarea picarescă în povestea despre un milionar american excentric în cercetarea Africii.
Nuvela Trăiește-ți clipa, Seize the Day (1956), este un tratament unic al unui eșec într-o societate în care singura reușită este succesul. De asemenea, a scris un volum de nuvele, Memoriile lui Mosby, Mosby’s Memoirs (1968) și Până la Ierusalim și înapoi, To Jerusalem and Back (1976) despre o călătorie în Israel.
În romanele și nuvelele sale ulterioare – Herzog (1964; National Book Award, 1965), Planeta domnului Sammler, Mr. Sammler’s Planet (1970; National Book Award, 1971), Darul lui Humboldt, Humboldt’s Gift (1975; Premiul Pulitzer, 1976), Iarna decanului, The Dean’s December (1982), Mulți mor cu inima frântă, More Die of Heartbreak (1987), Un jaf, A Theft (1989), Filiera Bellarosa, The Bellarosa Connection (1989) și Actualul, The Actual (1997) – Bellow au ajuns la cel mai caracteristic filon al scrisului său.
Eroii acestor opere sunt adesea intelectuali evrei ale căror monologuri interioare variază de la sublim la absurd. În același timp, lumea lor înconjurătoare, populată de oameni energici și realiști incorigibili, acționează ca un corectiv față de speculațiile lor intelectuale. Această combinație a rafinamentului cultural și înțelepciunea străzii este cea mai mare originalitate a lui Bellow.
În Ravelstein (2000) a prezentat o versiune fictivă a vieții profesorului și filosofului Allan Bloom.
La cinci ani după moartea lui Bellow, corespondența sa, constând în peste 700 de scrisori, editate de Benjamin Taylor, a fost publicată în Saul Bellow: Scrisori, Saul Bellow: Letters (2010).
1672: Petru I cel Mare, țarul Rusiei (1682-1725) (d. 1725)
1688: James Francis Edward Stuart, fiul regelui detronat Iacob al II-lea al Angliei (Iacob al VII-lea al Scoției) (d. 1766)
1706: John Dollond, optician englez, cunoscut pentru inventarea lentilei acromatice
1727: Ernest Frederic al III-lea, Duce de Saxa-Hildburghausen (d. 1780)
1819: Gustave Courbet, pictor francez (d. 1877)
1844: Carl Hagerbeck, zoolog german (d. 1913)
1853: Ion Pop-Reteganul, folclorist și traducător român (d. 1905)
1860: Hariclea Hartulari Darclée, soprană română (d. 1939)
Haricleea Darclée, pe numele real Hariclea Haricli, căsătorită Hartulari, 10 iun. 1860 – 12 ian. 1939, soprană română.
S-a născut la Brăila, fiind de etnie greacă. După mamă descindea din Mavrocordat.
A luat lecţii de canto la Paris și a studiat la Conservatorul din Iaşi.
A fost remarcată de Charles Gounod, care a distribuit-o în rolul Margaretei, din opera Faust, la Opera Mare din Paris, în 1888. S-a consacrat pe scena operei La Scala din Milano.
Giacomo Puccini a compus Tosca, Pietro Mascagni, opera Iris, iar Alfredo Catalani, La Wally, special pentru ea, care a interpretat în premieră rolurile principale ale acestor opere.
I-a avut parteneri pe Enrico Caruso, Titta Ruffo, Tamagno.
S-a impus pe scenele principalelor teatre de operă din Paris, Berlin, Florenţa, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Madrid, Monte Carlo, New York, Moscova şi St. Petersburg.
A susţinut crearea Operei Române în 1921. Din 1995 se desfăşoară la Brăila Concursul Internaţional de canto care-i poartă numele, iniţiat de soprana Mariana Nicolesco.
1861: Pierre Duhem, fizician francez
1863: Louis Couperus, autor olandez (d. 1923)
1880: André Derain, pictor francez (d. 1954)
1895: Hattie McDaniel, actriță americană (d. 1952)
1914: Oktay Rifat, jurist și scriitor turc (d. 1988)
1918: Barry Morse, actor britanic (d. 2008)
1903: Poul Høybye, lingvist danez (d. 1986)
1921: Prințul Philip, duce de Edinburgh; din anul 1947 este căsătorit cu regina Elisabeta a II-a a Angliei
1922: Judy Garland, actriță de film americană (d. 1969)
1928: Maurice Sendak, ilustrator și autor american (d. 2012)
1931: Dan Constantinescu, compozitor român (d. 1993)
1931: João Gilberto, chitarist, cântăreț, compozitor brazilian (d. 2019)
1953: Mihail Lupoi, om politic român (d. 2012)
1955: Gheorghe Firczak, politician român de etnie ruteană
1955: Annette Schavan, politician german
1960: Mircea Anca, actor și regizor român (d. 2015)
1962: Vincent Perez, actor, regizor, scenarist, producător de film elvețian
1965: Elizabeth Hurley, actriță britanică
1970: Loredana Groza, cântăreață română
1973: Faith Evans, cântăreață și actriță americană
1982: Prințesa Madeleine a Suediei, al treilea copil al regelui Carl XVI Gustaf al Suediei
1989: Alexandra Stan, cântăreață română
1992: Kate Upton, model american