Comemorari 11 februarie
1650: René Descartes, cu numele latin Cartesius, filosof, om de stiinta și matematician francez (n. 1596)
Supranumit “parintele filosofiei moderne”, a fost printre primii care au abandonat aristotelismul scolastic, formuland prima versiune moderna a dualismului corp-minte si promovand dezvoltarea unui nou tip de stiinta fundamentat pe observatie si experiment.
Prin aplicarea sistemului sau original de indoiala metodica (toate cunoştinţele nefondate au fost eliminate, nu a ramas decat certitudinea gandirii care se îndoieste), a respins cunoasterea iluzorie derivata din autoritate, simturi si ratiune si a construit noi baze ale cunoasterii stiintifice in virtutea celebrului sau dicton “Gandesc, deci exist” (Je pense, donc je suis; Cogito, ergo sum).
Dualismul sau metafizic face distinctia clara intre minte, a carei esenta este gandirea si materie, a carei esenta este extinderea tridimensionala. Metafizica sa este rationalista, bazata pe postularea ideilor innascute de minte, materie si Dumnezeu, dar fizica si fiziologia sunt fundamentate pe experienta senzoriala, sunt mecaniciste si empirice. A fondat geometria analitică şi a stabilit legea refracţiei în optica.
Cele mai importante opere ale sale: Discursul, Meditațiile, Principiile, Pasiunile: “Discurs asupra metodei”, “Meditații metafizice”, “Principiile Filosofiei” si “Pasiunile sufletului”.
731: Papa Grigore al II-lea
824: Papa Pascal I
1503: Elisabeta de York, soția regelui Henric al VII-lea al Angliei (n. 1466)
1868: Léon Foucault, fizician francez, cel ce a demonstrat, gratie pendulului, mișcarea de rotație a pământului (n. 1819)
Desi a facut studii de medicina, a fost permanent interesat de fizica. In 1850, a masurat viteza luminii cu mare precizie. A inventat “pendulul lui Foucault” si l-a folosit intr-un experiment pentru a demonstra ca Pamantul se roteste in jurul axei sale. A descoperit existenta curentilor turbionari (curentii Foucault) si a inventat o metoda simpla, dar extrem de precisa, pentru verificarea eventualelor defectiuni ale oglinzilor telescoapelor.
1886: Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru. (n. 1812)
1948: Serghei Mihailovici Eisenstein, regizor rus (“Crucișătorul Potemkin”, “Ivan cel Groaznic”) (n. 1898)
1949: Axel Munthe, medic și scriitor suedez (n. 1857)
1936: Percy Franklin Woodcocken, pictor canadian (n. 1855)
1963: Sylvia Plath, poetă, eseistă americană (n. 1932)
1962: Károly Acsády, scriitor, poet și jurnalist maghiar (n. 1907)
Nicolae M. Popescu, preot și istoric, membru al Academiei Române (n. 1881)
1973: Johannes Hans Daniel Jensen, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1907)
1981: Gabriel Drăgan, poet și prozator român (n. 1904)
1987: Radu Codreanu, biolog și citolog român, academician (n. 1904)
1991: Vasile Nițulescu, actor român (n. 1925)
2000: Roger Vadim, regizor francez (n. 1928)
Roger Vadim, al cărui nume real era Roger Vadim Plemiannikov, a murit la varsta de 72 de ani. Regizor in peste 20 de filme, a fost un descoperitor de talente feminine: Brigitte Bardot, Catherine Deneuve si Jane Fonda. În 1956, si-a dobandit notorietatea prin realizarea filmului “Et Dieu créa la femme” (“Şi Dumnezeu a creat femeia”), făcând din soţia sa, de la acea vreme, Brigitte Bardot, o stea a ecranului. Un alt film de notorietate a fost “Les Liaisons dangereuses” (Legaturi primejdioase”) in care va avea in distributie pe Gérard Philippe si Annette Stroyberg, sotia sa din 1958.
2009: Willem Johan Kolff, medic american, de origine olandeza, inventatorul hemodializei si unul dintre pionierii dezvoltarii organelor artificiale.