Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Alte evenimente
13 aprilie

1870: Inaugurarea Muzeului Metropolitan de Arta

Fațada  Muzeului Metropolitan

Proiectat de catre arhitectul R.M. Hunt, muzeul contine toate perioadele din istoria artei, de la Egiptul antic pana la arta contemporana.

Muzeul Metropolitan de Arta, din New York, adesea abreviat “Met”, este unul dintre cele mai mari muzee de arta din lume. Deschis pentru public începând cu 20 februarie 1872, este situat în Manhattan, lângă Central Park de pe Fifth Avenue. Muzeul include, de asemenea, o altă clădire, ”The Cloisters” (Mănăstirile), la extremitatea nordica a Insulei, în Fort Tryon Park (zona Washington Heights). Această anexă prezintă lucrări de artă medievala şi reconstituiri de manastiri europene.

 Pletora de obiecte din colectiile grecesti si romane

Colecţiile Met-ului constau in peste două milioane de opere de artă provenind din lumea intreaga şi reprezinta o gamă de obiecte foarte diverse. Primele exponate au fost aduse de către fondatori, apoi din donatii şi moşteniri ale marilor colecţionari, precum si de diversele politici de achiziţii publice urmărite de către directorii succesivi. Vizitatorii pot admira de la comorile antichitatii, precum cele expuse în galeriile grecesti şi cipriote, picturi si sculpturi ale marilor maestri europeni, si pana la o mare colecţie de artă americana. Colecţiile sunt compuse, de asemenea, din lucrări egiptene, africane, asiatice,  bizantine, islamice, din Oceania si din Orientul Mijlociu.

De asemenea, poate fi admirata o colecţie enciclopedica de instrumente muzicale din întreaga lume, precum şi o serie de interioare: o camera romana din sec. I i.e.n. sau un interior desenat de arhitectul american Frank Lloyd Wright. Este demna de menţionat colecţia sa de arme si armuri antice din Europa, dar si din Japonia, Statele Unite ale Americii şi Orientul Mijlociu.

Ideea de a crea muzeul datează din 1870, când mai multe personalitati americane proeminente, atat din mediul artistic, cat şi din comunitatea de afaceri, au decis să creeze un muzeu de arta pentru a oferi colectii de arta cetăţenilor americani. Primele colecţii au fost prezentate în cursul aceluiasi an: trei colectii particulare din Europa, avand in total 174 de picturi, inclusiv lucrari de Nicolas Poussin, Giambattista Tiepolo si Francesco Guardi.

Video: Muzeul Met

1059: Numai Cardinalii il vor alege pe Papa

Nicolae al II-lea, sub influenţa călugărului Hildebrand, care avea sa devina Papă, sub numele de Grigore al VII-lea, a promulgat, pe 13 aprilie 1059, decretul prin care se instituia alegerea Papei exclusiv de catre  Colegiul Cardinalilor. Cu toate acestea, împăratul si-a păstrat dreptul de a confirma candidatul scaunului pontifical.

1204: A patra cruciadă: Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol

1598: Semnarea Edictului de la Nantes

Henric al IV-lea şi secretarul său, Pierre Forget de Fresnes, au semnat impreuna cu  emisarii protestanţi Edictul de la Nantes. Hughenoţii au obţinut de la regele Frantei, care s-a convertit la catolicism din 1593, libertatea de conştiinţă şi garantii in materie de drepturi.

Legea, promulgata de Henric al IV-lea al Frantei, a pus capăt, în Franţa, războaielor religioase şi a instituit un sistem de toleranţă religioasă între catolici și protestanți pana atunci necunoscut în Europa. Prin acest act se garantau libertatea religioasa si drepturi civile pentru hughenotii protestanti, se acorda amnistierea completa, pentru trecut şi viitor, a protestanţilor, exercitarea liberă a religiei lor, cu excepţia Parisului şi pe o rază de cinci mile de acesta, precum şi în taberele militare.

Bucurându-se de egalitate civila, ei pot ocupa funcţii publice, li se restituie vechile cladiri de cult, putand, de asemenea, sa-si construiasca altele noi. Pastorii protestanti urmau sa fie platiti de stat, iar serviciul divin era permis aproape pe intreg teritoriul francez, dar nu si la Paris.

Edictul readucea catolicismul in regiunile in care practicarea lui fusese intrerupta din cauza razboaielor religioase. Preotii catolici nu au fost de acord cu acest edict. Cardinalul de Richelieu i-a anulat clauzele politice in 1629, iar in 1685, Ludovic al XIV-lea a revocat edictul in totalitate, reluand persecutarea hughenoților și provocand alungarea acestora din Franța.

1742: A avut loc, la Dublin, premiera oratoriului „Messia” a compozitorului german Georg Friedrich Händel

1849: Ungaria devine republică

1862: Intră în vigoare legea presei

1864: Camera Deputaților adoptă o moțiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care-și depune demisia, însă domnitorul Al. I. Cuza o respinge

1885: Promulgarea Legii depozitului legal, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din București și Iași, precum și Bibliotecii Academiei Române

1889: A început să funcționeze prima agenție de presă din România, „Agenția Română”.

1895: Alfred Dreyfus este întemnițat pe Insula Diavolilor (Devils Island)

Acuzat că a vândut secrete militare Germaniei și condamnat într-un proces neobișnuit pe fond de antisemitism, ofițerul francez Alfred Dreyfus a fost închis pe Insula Diavolilor, în largul Guyanei Franceze.

1913: S-a înființat, la București, Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, prima instituție de învățământ superior economic din România

1919: La Amritsar, India, trupele britanice și din Gurkha masacrează peste 380 de demonstranți neînarmați

1924: Referendumul popular organizat în Grecia privind proclamarea republicii

1938: Printr-o scrisoare adresată de Gheorghe Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator

1939: Marea Britanie și Franța acordă garanții unilaterale privind frontierele României și Greciei în speranța echilibrării jocului politic al Germaniei în zona de sud-est a Europei

1941: Al doilea război mondial: La Moscova, se semnează Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia și URSS

1941: Al doilea război mondial: Trupele Germaniei hitleriste au ocupat Belgradul

1945: Eliberarea orașului Viena de sub ocupație fascistă

1945: Proclamarea oficială a administrației românești în partea de N-E a Transilvaniei (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), restabilită la 9 martie 1945

1946: Reluarea oficială a relațiilor diplomatice cu Franța. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov

1948: Marea Adunare Națională votează Constituția Republicii Populare Române, prima constituție postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. Este ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

1970: Echipajul navei spațiale Apollo 13 a anunțat primele probleme, în zborul spre Lună, de îndată ce a observat explozia unei butelii cu oxigen

1973: Se constituie Institutul Central de Matematică

1975: Izbucnirea războiului civil în Liban (1975-1990)

1992: Proclamarea Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.