100 î.e.n.: Iulius Cezar, general roman, om de stat, consul și autor notabil de proză latină (d. 44 î.Hr.)
Caius Iulius Cezar a fost un politician și general al Republicii Romane târzii, care a extins mult Imperiul Roman înainte de a prelua puterea și a deveni dictator al Romei, deschizând calea pentru sistemul imperial.
Iulius Caesar s-a născut la Roma pe 12 sau 13 iulie 100 î.e.n. în prestigiosul clan al iulienilor întemeiat de primul consul al familiei Gaius Iulius Iulus. Familia lui era strâns legată de facțiunea mariană (a generalului și politicianului roman Gaius Marius, cca. 157 î.e.n. – 13 ian. 86 î.e.n.) din politica romană.
Cezar însuși a progresat în cadrul sistemului politic roman, devenind succesiv chestor (69), edil (65) și pretor (62). În anii 61-60 î.e.n. a fost guvernator al provinciei romane Spania. Întors la Roma în 60, Cezar a încheiat un pact cu Pompei și Crassus, care l-au ajutat să fie ales consul pentru anul 59 î.e.n.
În anul următor a fost numit guvernator al Galiei romane, unde a stat opt ani, adăugând întreaga Franță și Belgia modernă la Imperiul Roman și făcând Roma ferită de posibilitatea invaziilor galice. A făcut două expediții în Marea Britanie, în 55 î.Hr. și 54 î.Hr.
Cezar s-a întors apoi în Italia și, nesocotind autoritatea senatului, a traversat faimosul râu Rubicon împreună cu armata. În războiul civil care a urmat, Cezar a învins forțele republicane. Pompei, liderul lor, a fugit în Egipt unde a fost asasinat, fiind urmărit de Cezar. S-a implicat într-o relație romantică cu regina egipteană, Cleopatra.
Cezar era acum stăpân al Romei și a devenit consul și dictator. Și-a folosit puterea pentru a efectua o reformă atât de necesară, scutirea de datorii, mărirea numărului de membri ai senatului, construirea Forumului Iulium și revizuirea calendarului.
Dictatura a fost întotdeauna considerată o poziție temporară, dar în 44 î.e.n., Cezar și-a atribuit-o pe viață. Succesul și ambiția lui i-au înstrăinat puternic pe senatorii republicani. Un grup dintre aceștia, condus de Cassius și Brutus, l-au asasinat pe Cezar la Idele (15) lui martie 44 î.e.n.
Acest lucru a declanșat runda finală de războaie civile care a pus capăt Republicii și a dus la ridicarea nepotului cel mare al lui Cezar și a moștenitorului desemnat, Octavian, ca Augustus, primul împărat.
1527: John Dee, matematician, astronom, astrolog, geograf, alchimist englez (d. 1608/1609)
1590: Papa Clement al X-lea (d. 1676)
1608: Ferdinand al III-lea, Împărat Roman (d. 1657)
1783: Augustus, Mare Duce de Oldenburg (d. 1853)
1787: Alois Schertzinger, ceasornicar german (d. 1864)
1798: Charlotte a Prusiei soția Țarului Nicolae I al Rusiei (d. 1860)
1793: John Clare, poet britanic (d. 1864)
1816: Gustav Freytag, poet, istoric, jurnalist german (d. 1895)
1918: Alberto Ascari, pilot italian (d. 1955)
1924: Carlo Bergonzi, tenor italian (d. 2014)
1927: Simone Veil, politiciană franceză (d. 2017)
1841: Otto Wagner, arhitect austriac (d. 1918)
1847: Prințesa Leopoldina a Braziliei, ducesă de Saxonia (d. 1871)
1861: Marie Anne a Portugaliei, Mare Ducesă de Luxemburg (d. 1942)
1886: Maria Ventura, actriță română (d. 1954)
1889: Louise Mountbatten, regină consort a Suediei (d. 1965)
1900: George Lewis, muzician american (d. 1969)
1901: Nicolae Secăreanu, cântăreț de operă (d. 1992)
1935: Monique Wittig, scriitoare franceză (d. 2003)
1934: Wole Soyinka, scriitor nigerian, primul laureat Nobel din Africa
1940: Patrick Stewart, actor britanic
1942: Harrison Ford, actor american
1944: Ernő Rubik, sculptor ungur, arhitect și designer
1950: Ma Ying-jeou, politician chinez
1953: Violeta Dinescu, pianistă și compozitoare română
1957: Thierry Boutsen, pilot belgian
1967: Benny Benassi, DJ italian
1967: Adrian Vîlcu, actor român de teatru și film
1969: Oleg Serebrian, politolog, eseist și politician moldovean
1972: Gabriela Vrânceanu-Firea, editor-prezentator de televiziune, politician român
1974: Jarno Trulli, pilot de formula 1 italian
1988: Steven R. McQueen, actor american