Aniversari 14 martie
1879: Albert Einstein, fizician americano-elvețian de etnie evreiască, născut în Germania, laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 1921 (d. 1955)
A elaborat teoria relativitatii, constand in teoria relativitatii restranse si teoria relativitatii generale. In 1921, a obtinut Premiul Nobel pentru Fizica, pentru explicarea efectului fotoelectric.
Departe de a fi depasit, din anumite puncte de vedere, Einstein a fost, probabil, mult prea avansat in gandire pentru vremea sa. A fost izolat de colegii sai, datorita obsesiei sale de a descoperi o teorie unificata a campului, o teorie universala care sa adune toate fortele universului si, implicit, toate legile fizicii. In 1950, si-a prezentat teoria intr-un articol publicat in revista Scientific American, dar, intrucat neglija problema misterioasei forte tari, teoria sa era incompleta. De altfel, nu va mai reusi sa o finalizeze niciodata.
Forta tare, o componenta majora a oricarei teorii unificate a campului era inca un mister total pe vremea lui Einstein. Abia in anii 1970 si 1980, oamenii de stiinta au inceput sa-i descopere secretele prin intermediul teoriei quarcurilor. Astfel, cercetarile lui Einstein continua sa le aduca fizicienilor Premii Nobel. Descoperitorii undelor gravitationale, anticipate de Einstein, au primit un Premiu Nobel in 1993. Descoperitorii condensatelor Bose-Einstein, o noua forma de materie care se poate forma la temperaturi extrem de joase, au primit un Nobel in 1995. Se cunosc acum mii de gauri negre. Cosmologia lui Einstein continua sa fie confirmata de satelitii de ultima generatie si numerosi fizicieni remarcabili lucreaza pentru a indeplini marele vis al lui Einstein: o “teorie a totului”.
1804: Johann Strauss – tatăl, compozitor romantic austriac, faimos pentru valsurile sale, violonist și dirijor (d. 1849)
Muzician autodidact care a pus bazele unei adevarate traditii familiale si dinastii muzicale la Viena. Incepand de la 15 ani, a cantat intr-o orchestra de dansuri ca violonist, iar peste 5 ani, dupa dezmembrarea acesteia, a inceput sa compuna si a publicat peste 250 de lucrari: valsuri, galopuri, polci, cadrile. In perioada in care a fost sef al orchestrei unui regiment local, a compus Marsul lui Radetzky (numit astfel după Josef Radetzky, unul din cei mai reputați comandanți militari din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care a luat parte la ultimele campanii antinapoleoniene) si alte marsuri. Valsul sau cel mai renumit este, probabil, Lorelei Rheinklänge, op. 154.
A avut trei fii, Johann, care si-a intrecut tatal in popularitate si creatie, devenind cunoscut ca “regele valsului”, Josef si Eduard. Fiul lui Eduard, Johann (al III-lea) a urmat traditia familiei, devenond dirijor si compozitor la Berlin, fiind ultimul din dinastie.
1807: Josephine de Leuchtenberg, soția regelui Oscar I al Suediei și Norvegiei (d. 1876)
1822: Teresa a celor Două Sicilii, soția împăratului Pedro al II-lea al Braziliei (d. 1889)
1836: Jules Joseph Lefebvre, pictor academic, educator și teoretician francez. (d. 1912)
Profesor la Școala de Arte Frumoase din Paris și la Academia Julian, este considerat unul dintre reprezentanții artei academice din Franța.
Pe langa portrete, a pictat si multe nuduri, fiind unul dintre campionii nudului academic, alaturi de colegul de generatie si stil, William Bouguereau. Academicii Frantei post-napoleoniene au descoperit perfectiunea, reprezentand femeia perfecta, rupta de realitate. Au avut totusi inspiratia ca unele din frumusetile create sa le atribuie zeitelor: Venus, Diana, etc. sau personajelor feminine mitologice. De asemenea, la ambii academisti este exagerat mitul odaliscei perfecte.
Fata care râde
Academismul, stil frantuzesc al secolului XIX-lea, atitudine estetică promovând imitația necondiționată a creațiilor artei antice și a Renașterii, cultivand un ideal de frumusețe canonică, convențională, manieristă.
1844: Umberto I, rege al Italiei (d. 1900)
1853: Ferdinand Hodler, pictor elvetian
1854: Alexandru Macedonski, poet român (d. 1920)
1883: Grigore Tabacaru, pedagog, gazetar, publicist român (d. 1939)
1885: Constantin I. Gane, scriitor român (d. 1962)
1897: Ionel S. Pavel, medic român, membru al Academiei Române și al Academiei de Medicină din Franța (d. 1991)
1898: Ștefan Constantinescu, pictor monumentalist român (a decorat pavilionul românesc la Expozițiile internaționale de la Paris (1937) și New York (1939) (d. 1983)
1898: Mircea Damian, prozator și publicist român (d. 1948)
1904: Doris Eaton Travis, actriță și dansatoare americană
1919: Alexandru Paleologu, scriitor și politician român (d. 2005)
1920: Pavel Bellu, poet și prozator român
1922: Les Baxter, muzician, compozitor, aranjor şi cântăreţ american
Impreuna cu Martin Denny şi Arthur Lyman, a fost unul dintre creatorii şi principalii protagonişti ai genului muzical Exotica, gen foarte popular în anii 1950 şi 1960 în Statele Unite şi reprezentativ pentru cultura americana Tiki, un fel de melodii impresioniste, baroce şi simfonice care evoca atmosfera din zonele tropicale, în principal din Oceania.
1924: Marcian Bleahu, geolog român
1929: Iurie Darie, actor român de teatru și film
1931: Aurel Giurumia, actor român de teatru și film (d. 2004)
1933: Michel Caine, actor britanic
1933: Quincy Jones, compozitor american
1947: Billy Crystal, actor american
1940: Luminița Cazacu, regizoare și scenografă româncă de film de animație
1946: Carmen Galin, actriță româncă de teatru și film
1955: Marta Petreu, poetă și eseistă româncă
1958: Albert al II-lea, prinț de Monaco