Aniversari

14 septembrie

1486: Heinrich Cornelius Agrippa, naturalist, astrolog, alchimist, filozof și autor german (d. 1535)

Medic și filozof german al cărui tratat ermetic (De occulta philosophia, 1529) a avut un mare succes în secolul al XVI-lea. De incertitudine et vanitate scientiarum (Despre incertitudinea și vanitatea cunoașterii, 1527) este o diatribă pironiană (sceptică în maniera filozofului sceptic grec Pyrrhon din Elis) împotriva corpului de doctrine filosofice care l-au influențat pe Montaigne. A fost modelul lui Her Trippa la Rabelais (Cartea a treia, XXV)

Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim, 14 sept. 1486 – 18 febr. 1535, secretar al curții lui Carol al V-lea, medic al Luizei de Savoia, teolog exasperant în cadrul Bisericii Catolice, antreprenor militar în Spania și Italia, expert recunoscut în ocultism și filosof.

Nascut în Köln, Germania, cariera sa furtunoasă a inclus predarea la universitățile Dôle și Pavia, numirea ca orator și avocat public la Metz (până la denunțarea pentru apărarea unei vrăjitoare acuzate), alungarea din Germania în 1535 (după lupta cu inchizitorul de la Köln) și închisoarea în Franța (pentru criticarea Reginei Mame).

Lucrarea notabilă a lui Agrippa, De occulta philosophia (Despre filosofia ocultă) a însemnat un impuls pentru studiul renascentist al magiei și i-a inoculat numele în legendele timpurii ale lui Faust.

În această carte a explicat lumea în termeni ai analizei cabalistice ai literelor ebraice și numerologiei pitagoreice și magiei aclamate ca cel mai bun mijloc de a-l cunoaște pe Dumnezeu și natură.

În jurul anului 1530 Agrippa l-a ofensat pe Carol al V-lea publicând un atac dur asupra ocultismului și a tuturor celorlalte științe („Despre incertitudinea și vanitatea artei și științelor”, trad. 1569) și astfel a contribuit la renașterea scepticismului în perioada Renașterii. Agrippa a fost închis și stigmaizat ca eretic. După căutarea tuturor tipurilor de cunoștințe științifice, el a găsit un refugiu pașnic în simpla evlavie biblică.

1531: Philipp Apian, matematician, medic și cartograf german (d. 1589)

1737: Michael Haydn, compozitor austriac, capelmaistru la Oradea și Salzburg (d. 1806)

1760: Luigi Cherubini, compozitor italian (d. 1842)

1769: Alexander von Humboldt, naturalist, arheolog, explorator și geograf german (d. 1859)

1817: Arhiducele Stephen, Palatin al Ungariei (d. 1867)

1837: Prințesa Maria Anna de Anhalt-Dessau, prințesă a Prusiei (d. 1906)

1848: Adolf Albin, șahist și teoretician român (d. 1920)

1849: Ivan Pavlov, fiziolog rus, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe 1904 (d. 1936)

1864: Robert Cecil, politician și diplomat britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1958)

1887: George Breazul, muzicolog, profesor și folclorist român (d. 1961)

1887: Simion Stoilov, matematician român, membru al Academiei Române (d. 1961)

1908: Elie Dulcu, traducător și scriitor român (d. 1994)

1910: Rolf Liebermann, compozitor elvețian, director al Operei din Hamburg (d. 1999)

1920: Mario Benedetti, scriitor uruguayan (d. 2009)

1924: Iosif Conta, dirijor și profesor român (d. 2006)

1926: Michel Butor, poet, romancier și eseist francez

1929: Hans Clarin, actor german (d. 2005)

1930: Mișu Fotino, actor român (d. 2014)

1931: Tudor Caranfil, critic de film, realizator de emisiuni TV cu subiecte cinefile și istoric de film român (d. 2019)

1936: Ileana Stana-Ionescu, actriță română

1938: Horia Bernea, pictor român (d. 2000)

1947: Dida Drăgan, interpretă română de muzică ușoară

1959: Morten Harket, cântăreț norvegian

1970: Zoltan Teszari, om de afaceri român, fondatorul companiei RCS&RDS