Comemorari 15 mai
1886: Emily Dickinson, poetă americană (n. 10 dec. 1830)
Tematica liricii sale curpinde: natura, dragostea, singurătatea, moartea si nemurirea. Prin forța novatoare a operei sale, concentrarea expresiei poetice in forme epigramatice și densitate metaforică, este o precursoare a imagismului secolului al XX-lea. Editia completa a poeziilor sale a fost publicata postum, in 1955, sub titlul Poems (“Poezii”).
Emily Elizabeth Dickinson s-a născut in Amherst, Massachusetts, intr-o familie bogată, cu legături comunitare puternice, fiind nepoata cofondatorului colegiului Amherst si fiica unui respectat avocat si membru al Congresului. A studiat in tinereţe timp de şapte ani la Academia Amherst si apoi la Seminarul pentru Femei, Mount Holyoke, inainte de a reveni la locuinta familiei sale din Amherst.
A inceput sa scrie in anii 1850. In 1860, facea experimente curajoase cu limbajul si prozodia, cautand cuvinte vii si exacte si o concizie epigramatica, desi folosea doar catrenul simplu si metrica imnurilor protestante. Subiectele versurilor sale, aparent simple, a caror profunzime si intensitate contrastau cu linistea exterioara a vietii sale, au fost in special dragostea, moartea si natura. Numeroasele sale scrisori egaleaza artistic poemele.
Avand un temperament introvertit, si-a petrecut aproape intreaga viata, traind retrasa in casa parinteasca din Amherst. Considerata o excentrica de persoanele din vecinătatea sa, era cunoscuta pentru pasiunea pentru hainele albe si pentru reticenţa de a primi vizitatori. Mai tarziu, va refuza sa-si paraseasca si camera in care locuia. Astfel, incepand din 1870, s-a imbracat numai in alb, a refuzat sa primeasca aproape toti vizitatorii si nu si-a mai parasit niciodata casa. Cele mai multe dintre prieteniile sale au fost menţinute prin corespondenta.
Deşi cele mai multe dintre cunoştinţele sale ar fi trebuit să ştie că Emily Dickinson scria, marimea operei sale nu a fost cunoscuta decat după moartea sa, in 1886, atunci cand Lavinia, sora ei mai mica, a descoperit locul in care isi tinea ascunse poemele.
Cu toate ca a fost un autor prolific, doar 7 din cele 1775 de poezii ale sale au fost publicate in timpul vietii sale. Prima sa colectie de poeme a fost publicată in 1890, aparitia acesteia fiind sustinuta de Thomas Wentworth Higginson şi Mabel Loomis Todd, care au modificat in mod semnificativ conţinutul. De asemenea, poemele au fost modificate si de editori pentru a se conforma normelor poetice ale epocii. Poeziile lui Emily sunt unice pentru timpul lor, ele constau din versuri foarte scurte, nu au titluri si utilizeaza frecvent rime imperfecte, majuscule si o punctuatie neconventionala. Multe dintre poeziile sale trateaza singuratatea, moartea şi nemurirea, teme recurente si in corespondenţa cu prietenii săi.
Odata cu publicarea editiei postume a lui Thomas H. Johnson, in 1955, The Poems of Emily Dickinson (Poezii de Emily Dickinson), a aparut pentru prima dată o colecţie completa şi practic intacta a operei sale, iar reputatia ei a crescut, odata cu numarul de cititori.
In pofida aprecierilor defavorabile ale criticilor şi unui mare scepticism fata de performantele sale literare la sfarsitul secolulului al XIX-lea si la începutul secolului XX, criticii o considera in prezent un poet american major, unul dintre primii trei poeti americani.
***
Imagismul a fost o mişcare literara in poezia si proza anglo-americană de la inceputul secolului XX (primele doua decenii), bazata pe cultul exclusivist al imaginii, promovand precizia imaginilor şi un limbaj clar, concis. Imagistii respingeau sentimentalismul si declamatiile tipice multor poeti romantici şi victorieni, sugerand mesajul prin imagini (vizuale sau auditive) și nu discursiv, comunicand prin culoare și ritm emoția directă a sensibilității scriitorului.
1778: Iacob Putneanu, cărturar și traducător român, mitropolit al Țării Moldovei
1792: Maria Louisa a Spaniei, soția lui Leopold al II-lea, Împărat Roman (n. 1745)
1873: Alexandru Ioan Cuza, primul domn al Principatelor Unite (n. 1820)
1884: Ioan Alecsandri, prozator și traducător român (n. 1826)
1898: Eduard Reményi, violonist maghiar (n. 1830)
1938: Gheorghe Marinescu, medic român (n. 1863)
1967: Edward Hopper, pictor şi gravor american (n. 1882)
Este considerat unul dintre reprezentanţii naturalismului sau al “scenei americane” (American scene painting), deoarece a descris prin arta sa viaţa de zi cu zi a claselor mijlocii. La inceputul carierei sale, a reprezentat scene pariziene inainte de a se consacra peisajelor americane şi să devină un martor atent al schimbărilor sociale din Statele Unite.
A realizat multe picturi in ulei pe panza, dar, de asemenea, a lucrat postere, gravuri in aquaforte şi acuarele. O mare parte a operei lui Hopper exprimă nostalgia pentru America din trecut, precum si conflictul dintre natură şi lumea modernă. Personajele sale sunt adesea singure şi melancolice. Picturile lui Edward Hopper sunt caracterizate de izolare, melancolie și singurătate.
***
American scene painting: stil de pictura apartinand curentului naturalist, care s-a manifestat intre anii 1920-1930 in Statele Unite ale Americii. Acest stil a apărut după Primul Război Mondial, ca reacţie la arta modernă ale cărei lucrări erau expuse la Armory Show din New York. Pictorii scenei americane au ales să adopte un stil academic şi realist in picturile lor, reprezentând scene rurale şi citadine, elaborand subiecte si o estetica specific americana.
2003: June Carter Cash, cantăreaţă, compozitoare şi actriţă.
Fiica legendarei Maybelle Carter, membra a grupului folk, Carter Family (1927-1956), a inceput sa cante impreuna cu surorile sale, Helen şi Anita, care au apărut sub numele Carter Sisters. La sfârşitul anilor 1950, a fost preluata de “colonelul” Tom Parker (impresarul lui Presley) şi a cantat in turnee cu Elvis Presley.
Incepand din 1961, a facut parte din turneele de spectacole ale cantautorului de muzica country Johnny Cash. In 1963, a scris impreuna cu Merle Kilgore cantecul Ring of Fire din care Cash a facut un mare succes.
2007: Yolanda Denise King, fiica pastorului Martin Luther King, apostol al păcii, actrita, producator, scriitor si producator american
A fost membra a consiliului de administraţie al memorialului tatalui sau, Centrul King, (Martin Luther King Jr. Center for Nonviolent Social Change, Incorporated), şi a fondat King Center’s Cultural Affairs Program. A lucrat, de asemenea, in cadrul Consiliului de Cooperare al asociaţiei non-profit, Habitat for Humanity International care are drept scop construirea de case decente pentru cei săraci.
A fost licentiata in discipline umaniste, BA (Bachelor of Arts-Licenţiat în litere şi filozofie), cu onoruri, la Smith College si, de asemenea, absolventa a unui Master in Teatru la Universitatea din New-York şi un doctorat in litere la Universitatea Marywood din Pennsylvania. In 1978, a interpretat rolul Rosei Parks, in filmul King, bazat pe viata tatalui sau.
2008: Claude Théberge, pictor canadian (n. 4 sept. 1934)
Este cunoscut in primul rand pentru tablourile sale, dar a realizat, de asemenea, picturi murale, vitralii si sculpturi care se afla in numeroase locuri publice. Claude Théberge este cel mai bine cunoscut pentru “umbrelele” sale.
A studiat la Scoala de Arte Plastice din Québec si a frecventat cele mai prestigioase institutii dedicate artelor frumoase si artelor decorative din Franta. Intre 1954-1960, a trait la Paris, unde a frecventat Scoala nationala superioara de arte plastice, Scoala nationala superioara de arte decorative si Scoala muzeului Luvru. Intors in Montreal, in 1961, a urmat cursuri de pedagogie la Scoala de Arte Plastice, apoi intre 1969-1970, a studiat managementul proiectarii la Scoala de inalte studii comerciale.
In 1960, la intoarcerea in Quebec, a fondat un atelier de lucru dedicat integrarii artei si arhitecturii care va fiinta pana in 1968. După obţinerea diplomei in managementul proiectarii, a fondat un al doilea atelier, in compania unor artisti precum Antoine Lamarche si Michel Dernuet. Ulterior, a lăsat deoparte integrarea artei si arhitecturii pentru a se concentra asupra picturii figurative, cariera care i-a adus mai multe premii de prestigiu si expozitii.
Claude Théberge a explorat pictura abstracta, pictura figurativa, simbolismul si suprarealismul. Temele recurente ale picturilor sale: umbrelele, marea, animalele, florile, indragostitii, erotismul, baloanele cu aer cald (aerostatele) si orasele.
Tema umbrelelor: in multe picturi apar umbrele cu diverse personaje sau chiar cu animale. Alaturi de umbrele, adesea sunt prezente fularele.
Tema marii: este destul de mult prezenta in opera sa, probabil pentru ca detinea o casa cu o vedere splendida spre mare. Afirma ca ar vrea sa moara in fata marii care reprezenta pentru el infinitul.
Tema animalelor: a reprezentat destul de des animale, adesea pisici, pe care le iubea in mod special, dar si pasari. Unele dintre aceste tablouri au un caracter umoristic, de exemplu o pasare care tine o umbrela.
Tema florilor: a pictat multe tablouri cu flori: lalele, irisi, margarete, trandafiri…
Tema indragostitilor: a reprezentat, de asemenea, indragostiti, surprinsi uneori in ipostaze tandre , alteori in ipostaze mai erotice. Unii dintre indragostitii sai sunt reprezentati sub o umbrela.
Tema erotismului: nu numai indragostitii au fost reprezentati intr-o postura erotica, dar uneori si persoane singure, de obicei femei. Unele dintre tablouri au o latura amuzanta, datorita prezentei unei umbrele.
Tema baloanelor cu aer cald (aerostatelor): se regaseste in multe tablouri.
Tema oraselor: in tablourile sale sunt reprezentate scene urbane din Montreal si Paris. Adesea sunt prezente si personaje, care apar de obicei cu umbrele si/sau cu fulare.