16 Iunie

1902: Barbara McClintock, genetician american, laureată, în 1983, a Premiului Nobel pentru Medicină (d. 1992)

Barbara McClintock, 16 iun. 1902 – 2 sept. 1992, om de știință american a cărui descoperire în anii 1940 și 1950 a elementelor genetice mobile, sau „genele săritoare” (jumping genes), numite transpozoni, i-a adus Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 1983.

McClintock s-a născut în Hartford, Connecticut, SUA, tatăl său fiind medic. Încă din copilărie era foarte atrasă de știință, dovedindu-și de timpuriu independența în gândire și acțiune pe care o va manifesta pe parcursul întregii vieți.

După ce a urmat liceul, s-a înscris la specialitatea biologie la Universitatea Cornell în 1919. A obținut diploma de licență (B.S., Bachelor of Science) în 1923, o diplomă de masterat doi ani mai târziu și, după specializarea în citologie, genetică și zoologie, doctoratul. în 1927. În timpul studenției a început activitatea care avea să-i ocupe întreaga viață profesională: analiza cromozomială a porumbului. A folosit un microscop și o tehnică de marcare care i-a permis să examineze, să identifice și să descrie cromozomii individuali ai porumbului.

În 1931, McClintock împreună cu o colegă, Harriet Creighton, au publicat „A Correlation of Cytological and Genetical Crossing-over in Zea mays” (O corelație a încrucișării citologice și genetice în Zea mays), o lucrare care stabilea faptul că cromozomii constituiau baza geneticii. Pe baza experimentelor și publicațiilor sale din anii 1930, McClintock a fost aleasă vicepreședinte al Societății Genetice din America în 1939 și președinte al Societății Genetice în 1944.

A primit o bursă de studii Guggenheim Fellowship în 1933 pentru a studia în Germania, dar a plecat mai devreme din cauza ascensiunii nazismului. Când s-a întors la Cornell, alma mater-ul său, a descoperit că universitatea nu va angaja o femeie profesor. Fundația Rockefeller i-a finanțat cercetarea la Cornell (1934-1936) până când a fost angajată de Universitatea din Missouri (1936-1941).

În 1941 McClintock s-a mutat la Long Island, New York, pentru a lucra la Cold Spring Harbor Laboratory, unde și-a petrecut restul vieții profesionale. În anii 1940, observând și experimentând variații în colorația boabelor de porumb, a descoperit că informațiile genetice nu sunt staționare. Urmărind modificările de pigmentare ale porumbului și folosind un microscop pentru a examina cromozomii mari ai plantei, a izolat două gene pe care le-a numit „elemente de control”. Aceste gene controlau genele care erau de fapt responsabile de pigmentare. McClintock a descoperit că elementele de control se pot deplasa de-a lungul cromozomului către o altă poziție și că aceste modificări afectau comportamentul genelor vecine. Ea a sugerat că aceste elemente transpozabile erau responsabile pentru noile mutații în pigmentare sau alte caracteristici.

Prin activitatea sa, McClintock și-a devansat epoca și a fost considerată timp de mulți ani prea radicală – sau a fost pur și simplu ignorată – de colegii săi din știință. Profund dezamăgită de colegii săi, a încetat să publice rezultatele muncii sale și să mai țină prelegeri, deși a continuat să facă cercetări. Abia la sfârșitul anilor ’60 și ’70, după ce biologii au stabilit că materialul genetic este ADN, membrii comunității științifice au început să verifice descoperirile sale timpurii. Când i-a venit în cele din urmă recunoașterea, McClintock a fost copleșită de premii și onoruri, decernându-i-se Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină din 1983. A fost prima femeie care a obținut individual acest premiu.

Mai mult…

1313: Giovanni Boccaccio, scriitor italian (d. 1375)

1583: Axel Oxenstierna, om politic suedez (d. 1654)

1612: Murad al IV-lea, sultan otoman (d. 1640)

1613: John Cleveland, poet englez (d. 1658)

1723: Adam Smith, economist scoțian (d. 1790)

1801: Julius Plücker, matematician, fizician german (d. 1868)

1857: Arthur Arz von Straussenburg, general-colonel, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei austro-ungare (d. 1935)

1858: Regele Gustav al V-lea al Suediei (d. 1950)

1875: Fredrik Ljungström, inginer, constructor și industriaș suedez (d. 1964)

1884: Nicolae Dăscălescu, general român (d. 1969)

1890: Nae Ionescu, logician, filosof și publicist român (d. 1940)

1890: Stan Laurel (Arthur Stanley Jefferson), actor american (d. 1965)

1897: Georg Wittig, chimist german, laureat al Premiului Nobel (d. 1987)

1913: Ion Banu, filosof român, membru al Academiei Române (d. 1993)

1925: Anatol E. Baconsky, poet, prozator, eseist, traducător român (d. 1977)

1925: Jean d’Ormesson, scriitor și jurnalist francez (d. 2017)

1928: Sergiu Comissiona, dirijor român de etnie evreiască stabilit în S.U.A. (d. 2005)

1930: Ion Siminie, actor român

1931: Alexandru Vulpe, istoric și arheolog român, membru corespondent (1996) al Academiei Române (d. 2016)

1936: Zina Dumitrescu, creatoare de modă, “mama modei din România” (d. 2019)

1937: Erich Segal, scriitor american

1937: Simeon al II-lea al Bulgariei

1940: Melania Ursu, actriță română (d. 2016)

1946: Cornel Penu, handbalist român

1947: Ștefan Agopian, prozator și publicist român

1952: Aleksandr Zaițev, patinator rus

1954: Marian Constandache, scriitor român

1969: Bogdan Pătruț, informatician român

1961: Rui Barreira Zink, scriitor portughez

1971: Tupac Shakur, cântareț american de hip-hop (d. 1996)

1998: Lauren Taylor, cântăreață, compozitoare și actriță americană

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.