17 Ianuarie

1706: Benjamin Franklin, mare savant si ganditor iluminist, preocupat in egala masura de stiintele reale, cat si de filozofie, istorie, economie, politica, literatura etc., una dintre cele mai cunoscute personalități din istoria Statelor Unite, unul dintre Parintii Fondatori (Founding Fathers), diplomat, om de stiință, inventator, filozof, profesor și om politic, fiind cunoscut dincolo de hotarele patriei sale. (d. 1790)

Benjamin Franklin s-a născut la Boston, în 1706, fiind ultimul membru al unei familii cu 17 copii. De foarte tanar, Benjamin Franklin a învăţat mai multe limbi straine, a citit mult şi ii placea sa scrie. A fost unul dintre cele mai faimoase personaje din istoria Americii. Într-adevăr, a fost, in acelasi timp, atât om de ştiinţă, cat şi de litere, un mare inventator, dar, de asemenea, primul ambasador al Statelor Unite şi unul dintre artizanii independenţei americane.

Oricare dintre următoarele fapte l-ar fi facut, oricum, faimos: a organizat prima bibliotecă din America, a fost un inventator care a creat multe obiecte care sunt indispensabile astăzi, printre care se pot menționa ochelarii bifocali și paratrăsnetul și i-a uimit pe oamenii de știință din toată lumea cu experimentele sale din domeniul electricității.

Franklin și-a dat seama că fulgerul este o descărcare electrică intre nori. Cu ajutorul fiului său, William, Franklin a realizat acest experiment în 1752. Cei doi au mers pe un câmp, în timpul unei furtuni, au înălțat un zmeu caruia i-au atasat o cheie și au atras sarcina electrică cu ajutorul acesteia. Văzându-se o scânteie, teoria lui era demonstrată. Pe lângă un bun teoretician, Franklin era și un om practic, inventând, in urma acestui experiment, paratrăsnetul, pentru a apăra clădirile de fulgere.

De asemenea, a înființat și un club de dezbateri numit Junto, care mai târziu a devenit Societatea Americana de Filozofie (American Philosophical Society) si, cu ajutorul acestui club a întemeiat, în 1731, prima bibliotecă publică din America.

La insistența lui, au fost pavate străzile în Philadelphia, a fost instalat iluminatul public, a fost înființată prima divizie de pompieri, iar cu ajutorul Gazzettei, a strâns bani pentru organizarea primului spital din America.

Franklin credea că materiile predate în școli nu erau actualizate, era împotriva teologiei, a limbilor clasice și voia o școală mai practică, scriind și o carte în acest domeniu “Propuneri pentru educația tinerilor din Pennsylvania”, în care cerea si crearea unei academii, numită mai târziu Universitatea Pennsylvania.

În vremea sa, era extrem de cunoscut și de influent și în Europa. Franklin a fost cel care i-a convins pe englezi să retragă “Legea timbrului”, iar pe francezi să intervină în Războiul de Independență al Statelor Unite de partea acestora. În Statele Unite, a fost unul din semnatarii de frunte ai Declarației de Independență a Uniunii și ai Constituției americane. A ramas fidel idealurilor democratiei pana la sfarsitul vietii sale. Ultimul sau act politic a fost semnarea petitiei pentru interzicerea sclaviei.

1504: Papa Pius al V-lea (d. 1572)

1705: Jacques François Blondel, arhitect și urbanist francez, personalitate a arhitecturii din perioada lui Ludovic al XV-lea (d. 1774)

1798: Auguste Comte, sociolog și filosof francez (d. 1857)

Profund influențat de Saint-Simon, care a întrebuințat pentru prima oară termenul de filozofie pozitivistă, Comte va elabora un sistem coerent, cu o logică și o bază științifică superioară față de Saint-Simon.

Auguste Comte a urmărit crearea unei filosofii pozitiviste, corespunzătoare ultimului stadiu la care omenirea trebuia să aspire în viziunea sa, după ce a trecut prin faza teologică și acea metafizică, care erau considerate drept faze necesare în dezvoltarea omenirii de la copilărie spre maturitatea din cea de a treia fază, a spiritului pozitiv.

Pozitivismul, știința și filozofia pozitivă nu mai caută explicarea cauzelor obscure ale fenomenelor ci se mulțumește cu studiul datelor experienței.

1820: Anne Brontë, scriitoare britanică, cea mai mică dintre surorile Brontë. (d. 1849)

Anne s-a născut în satul Thornton (Bradford, Yorkshire), fiind ultima din şase fraţi şi surori. Mama Annei, Maria Branwell Brontë, a murit un an mai târziu, în 1821, după ce familia s-a mutat la Haworth, unde tatăl lor, Patrick Brontë, a fost numit vicar. Înca din  frageda copilărie, va pierde doua surori mai mari, Maria şi Elizabeth, ceea ce ii va influenta scrierile viitoare. Celelalte doua surori ale sale, Charlotte şi Emily, vor deveni, de asemenea, autoare si poete. Poeziile Annei au fost publicate în acelaşi timp cu cele ale surorilor sale, în 1846, sub pseudonimul “Acton Bell”.

1834: August Weismann, medic german, unul dintre fondatorii geneticii (d. 1914)

1847: Nikolai Jukovski, savant rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii moderne (d. 1921)

1860: Anton Pavlovici Cehov, prozator și dramaturg rus. (d. 1904)

1871: Nicolae Iorga, istoric, critic literar, dramaturg, memorialist, scriitor și politician român (d. 1940)

1895: Grigore Nandriș, filolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți, București, Londra și Oxford (d. 1968).

1899: Al Capone (supranumit Cicatrice), gangster american (d. 1947)

1924: Radu Theodoru, scriitor român

1933: Dalida (Jolanda Gigliotti), cântăreață franceză de origine italiană (d. 1987)

Yolanda Cristina Gigliotti, sau, pe numele de scena, Dalida, cântăreaţă şi actriţă italiană. Dalida a plecat la Paris, la vârsta de douăzeci şi unu de ani, în speranţa inceperii unei cariere cinematografice, după ce a câştigat în Egipt câteva concursuri de frumusete, inclusiv titlul de “Miss Egipt 1954”. S-a orientat, mai intai, spre o cariera muzicala şi Lucien Morisse, cu care mai târziu s-a căsătorit, o va ridica, in scurt timp, la statutul de mare vedeta a muzicii pop, gratie succeselor sale cu hit-uri precum: Bambino, care va fi lansat în 1956, Come prima, Gondolier, Romantica, urmate in curand de Les Enfants du Pirée, Ciao, ciao, bambina, L’Arlequin de Tolède, Itsi bitsi, petit bikini, Gigi l’amoroso , Il venait d’avoir dix-huit ans…

Ascunzand din ce in ce mai greu disperarea care o cuprinsese, in urma dramelor care-i punctasera viata privata, sub aparenta fericirii exprimate de piesele ei, s-a sinucis in casa sa din Montmartre, pe 3 mai 1987.

1942: Muhammad Ali (nume original Cassius Marcellus Clay) boxer american profesionist

1947: Anton Șuteu, compozitor român (d. 2010)

1948: Mick Taylor, muzician britanic (The Rolling Stones)

1953: Mircea Bujor, pictor român

1956: Paul Young, muzician englez

1962: Jim Carrey, actor de comedie canadian

Adevărat om elastic, Jim Carrey, facea oamenii sa rada inca din frageda copilarie. Din succes in succes, a cunoscut o ascensiune meteorica, trecand rapid de la productii de categoria a doua la o cariera de vedeta. Si aceasta datorita a trei filme, toate lansate in 1994, care au facut instantaneu din el o vedeta la scara planetara.

Trei filme, trei victorii. The Mask, în care omul elastic a uimit lumea şi a câştigat o nominalizare la Golden Globes. Dar mai ales Ace Ventura care va fi un succes imens in masa.1994 va fi anul lansarii unui al treilea film, The Bell and the Idiot, care, de asemenea, va fi un succes.

Anul se va incheia cu acordarea titlului de comic al anului, titlu acordat de administratorii salilor de cinematograf, titlu binemeritat intrucat cele trei filme cu Jim Carrey au depasit toate trei pragul de 100 de milioane de dolari la capitolul venituri.

1964: Michelle Obama

Michelle Obama l-a întâlnit pe Barack Obama în perioada cand erau doar doi afro-americani la firma de avocatura Sidley Austin, unde lucrau. Ea a fost, de altfel, mentorul sau când a fost angajat. S-au căsătorit în octombrie 1992, dar amandoi au ales să rămână în Chicago, mai degrabă decât sa se mute mai aproape de Washington. Prima lor fiica,  Malia, s-a născut pe 4 iulie 1998 şi a doua fiica, Natasha (cunoscuta sub numele de Sasha), pe 7 iunie 2001.

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.