19 Iunie

1993: William Golding, scriitor englez, laureat al Premiului Nobel (n. 1911)

Scriitor britanic aparținând curentului postmodernist. Cel mai mic dintre doi frați, William Golding a crescut între un tată care era profesor, cu convingeri politice radicale și un apărător fervent al raționalismului științific și o mamă sufragetă.

William Golding a studiat la Școala Marlborough și și-a continuat studiile, în 1930, la Brasenose College, Universitatea Oxford, la secțiunea știință, dar s-a alăturat secției literare după doi ani, unde a obținut diploma în literatura engleză. În anul absolvirii – la limba engleză – a publicat o colecție, „Poezii”. Apoi a lucrat o vreme într-un mic teatru ca autor, actor și producător.

În 1939 a devenit profesor de engleză și filosofie la Salisbury. În același an s-a căsătorit cu Ann Brookfield (1912-1995), chimist, cu care a avut doi copii: Judith și David.

A fost mobilizat în 1940 în Marina Regală, unde a scris câteva texte pe care nu dorea să le publice și a luat parte la debarcarea pe coastele franceze, în Normandia, în 1944. Această experiență a războiului a influențat viziunea sa pesimistă asupra oamenilor.

Și-a reluat postul în Salisbury din 1945 până în 1962, când s-a retras în mediul rural de lângă Salisbury pentru a se dedica operelor sale literare.

Se știe, de asemenea, că i-a propus omului de știință și prietenului său James Lovelock terminologia Gaia pentru Pământ (în mitologia greacă, Geea sau Gaia este personificarea Pământului), Gaia: o nouă perspectivă asupra vieții pe Pământ (prima ediție 1979), numită după zeița greacă a Pământului, sinonimă cu biosfera și geomorfologia în științele naturii și Mama Natură în curentele ezoterice.

După ce a fost refuzat de douăzeci și unu de ori, primul său roman, acum deja clasicul „Împăratul muștelor”, a apărut în 1954. Un grup de tineri s-au trezit izolați pe o insulă pustie și, în ciuda bunelor intenții democratice, ei alunecă spre barbarie.

Majoritatea romanelor sale tratează tema răului, a opoziției dintre barbarismul instinctiv al omului și influența civilizatoare a rațiunii. Aceste teme sunt deosebit de marcate în primul său roman Împăratul muștelor (1954), care rămâne cea mai cunoscută carte a sa.

Romanele sale sunt adesea alegorice, pline de aluzii la literatura clasică, la simbolismul creștin și la mitologie, centrate în jurul conflictului dintre sălbăticia înnăscută a omului și influența civilizatoare a rațiunii.

William Golding a fost numit comandant al Ordinului Imperiului Britanic (CBE) în 1966.

A fost distins cu Premiul Booker în 1980 pentru Rituri de trecere – primul volum al trilogiei sale istorico-maritime.

În 1983, William Golding a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură. În 1988, ca urmare a contribuțiilor sale în literatură, a fost înnobilat cu titlul de cavaler de regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit: astfel, a devenit Sir William Golding.

În 2008, The Times l-a clasat pe Golding pe locul trei pe lista cu „Cei mai mari 50 de scriitori britanici din 1945”.

Mai mult…

1867: Maximilian I al Mexicului (n. 1832)

1884: Juan Bautista Alberdi, scriitor argentinian (n. 1810)

1897: Charles Boycott, proprietar irlandez împotriva căruia țăranii de pe moșia sa au organizat, pentru prima dată în istorie, o formă de protest numită de atunci „boicot” (n. 1832)

1900: Prințesa Josephine de Baden, mama regelui Carol I al României (n. 1813)

1909: Lajos Abafi ( Ludwig Aigner), scriitor, editor, istoric literar, entomolog și francmason maghiar de origine germană (n. 1840)

1956: Thomas J. Watson, Sr., primul președinte al IBM (n. 1874)

2013: Gyula Horn, prim-ministru al Ungariei 1994-1998 (n. 1932)

2013: James Gandolfini, actor american (n. 1961)

2016: Mihnea Berindei, istoric de origine română, naturalizat în Franța (n. 1948)

2016: Victor Atanasie Stănculescu, general de armată, ministru român (n. 1928)

2020: Carlos Ruiz Zafón, scriitor spaniol (n. 1964)

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.