1900: Descoperirea Palatului din Cnossos in Creta.
Ruinele palatului din Cnossos
Cnossos sau Knossos, vechi oras regal, a fost capitala Cretei si resedinta regelui Minos, centrul civilizatiei minoice in sec. XVI-XV i.e.n. Oraşul găzduia Palatul regelui Minos, cel mai important dintre palatele minoice şi, fara indoiala, cel mai cunoscut dintre siturile cretane de la descoperirea sa, în 1878. Cnossos este acum cel mai mare sit arheologic minoic cunoscut, iar aspectul şi mărimea sa fac din acesta un loc remarcabil printre civilizaţiile arhaice din Europa.
Populat de migratori din Asia Mica, in mileniul VII i.e.n., a dat nastere unei culturi sofisticate in Epoca Bronzului. La mijlocul perioadei minoice au fost construite doua mari palate, al doilea in jurul anului 1720 i.e.n., dupa ce un cutremur a daramat tot orasul, la sfarsitul sec. al XVIII i.e.n. In jurul anului 1580 i.e.n., cultura minoica a inceput sa se extinda in Grecia continentala, unde a influentat in mare parte civilizatia miceniana, popor războinic, înzestrat cu forţă şi rezistenţă legendară, calităţi ce au inspirat poemele homerice. Palatul din Cnossos a fost cucerit de ahei si incendiat in secolul al XV-lea i.e.n. In urma incendiului care a devastat palatul (cca.1400 i.e.n.), asezarea a fost redusa la statutul de oras, iar politica egeeana s-a concentrat asupra orasului Micene.
Ruinele cetății grecești din Cnossos au fost descoperite, în anul 1878, de către un negustor de antichitati cretan, Minos Kalokairinos. Acesta a efectuat primele săpături, descoperind magazii de depozitare în aripa de vest a palatului, precum şi elemente de faţadă.
Palatul din Cnossos, restaurat dupa versiunea lui Evans
Pe 16 martie 1900, un arheolog britanic, Arthur Evans, a cumparat situl în întregime şi a început săpături arheologice de mare anvergura. Sapaturile şi restaurarile din Cnossos, precum şi descoperirea civilizaţiei pe care el însuşi a numit-o minoica, dupa legendarul rege Minos, sunt inseparabile de persoana lui Evans. Acesta a fost asistat de Duncan Mackenzie, care s-a remarcat pe siturile din Milo (insula greceasca din Marea Egee, Arhipelagul Cicladelor) şi Theodor Fyfe, un arhitect de la Şcoala Britanică din Atena.
Evans a folosit localnicii pentru sapaturi si a descoperit in câteva luni o mare parte a unui ansamblu pe care il considera a fi palatul lui Minos, un palat monumental, datand din sec. XX ien, din epoca minoica. In realitate, Cnossos este un ansamblu complex de peste 1000 de incăperi imbricate şi a servit atât ca centru administrativ şi religios, dar, de asemenea, ca centru de depozitare al alimentelor, in special ulei de masline, miere etc., pastrate in vase mari de lut ars, numite ‘pithoi’.
Vasele erau inchise ermetic cu sigilii pe care era inscris numele proprietarului lor. Din păcate, Arthur Evans, crezând că va descoperi aceste ‘pithoi’ inca pline, a rupt mai multe sigilii. Aceste vase, un fel de ‘borcane gigant’, au fost păstrate în pivniţele palatului, în aripa de est. Numarul mare al vaselor i-a nedumerit pe arheologi, punandu-se problema utilitatii lor.
Pentru unii, vasele ofereau posibilitatea stocarii uleiului produs într-un singur loc, în acest caz, Cnossos. Sau puteau fi o rezervă, compusa din mai multe tipuri de alimente, pentru a supravieţui în cazul in care erau atacati. Interesante sunt petele negre care acopera uneori pereţii Palatului din Cnossos. Este vorba de pete de ulei innegrite, din borcanele explodate din cauza flacarilor din incendiul care a cuprins palatul. Aceste borcane amintesc de legenda lui Glaucus, fiul lui Minos, presupus de Arthur Evans ca fiind rege in Cnossos, care ar fi căzut într-un vas umplut cu miere şi s-ar fi înecat.
Vase de lut ars pentru alimente (pithoi)
Intrarea in palat se facea prin partea de vest, printr-o curte mare. La prima vedere, palatul pare a fi un labirint, dar este de fapt un sistem foarte coerent şi logic, sistemul daedalic. Acest sistem comporta numeroase deflectoare (sicane) pentru intrări, cu excepţia celei din curtea centrală. Era, de asemenea, un sistem de protectie, astfel incat sa fie protejati mai întâi de mare. Intrările erau adesea multiple (polythyron), spatiile acestora fiind separate de piloni, şi existau multe culoare care accentuau impresia unui labirint.
Palatul indeplinea diverse funcţiuni: aripa de vest conţinea douăzeci de magazii, coridoare lungi in forma de spic (imbricate), care erau folosite ca depozite de produse alimentare, palatul fiind un depozit sigur pentru pastrarea acestora. La acelasi nivel, se regasea functiunea religioasa, cu Sala Tronului (tron de stuc pictat şi fresce cu grifoni pe fond violet).
Sala Tronului
Lângă Sala Tronului se afla “cripta cu piloni”, care era sanctuarul principal al palatului. La nivelele superioare se aflau incaperile cele mai importante: sali de primire si birouri administrative. Curtea centrală (~ 1200 m2), tipica palatelor cretane, avea o funcţie ritualica: ea găzduia coridele reprezentate prin mai multe picturi murale ce constau din acrobaţii cu tauri.
Apartamentele regale se aflau la subsol (sala hipostila: incăpere mare, din palate sau temple, cu plafonul susținut de coloane) şi la parterul din aripa de est. In aceste apartamente se afla un apartament feminin (gineceu: apartament rezervat femeilor în casele antice grecești), la care se ajungea printr-o scara cu trei paliere, avand în centrul său o sursa de lumina care era folosita si pentru ventilaţie.
La nivelul gradinii, in partea de jos a scării, exista un megaron al regelui (incăpere principală a casei de locuit în Grecia antică) cretan sau “sala securii duble” (numita după simbolul desenat pe pereţi), cea mai monumentala şi caracteristică incapere a arhitecturii minoice. Aveasta era o sala de reuniuni unde regele isi primea oaspeţii în jurul vetrei centrale (eschara).
Colonadele cretane erau formate dintr-un număr impar de coloane, asa-zis inversate, deoarece se ingroasa spre partea de sus. Acestea erau coloane de lemn de culoare roşie, plantate în pământ şi erau prevazute cu capiteluri tipic cretane.
Intregul ansamblu al palatului avea un acoperiş plat, care era destul de obisnuit în aceste climate. Fatadele erau monumentale, se extindeau pe mai multe niveluri şi erau punctate de piloni şi coloane rosii pe pereti din gips şi alabastru. Pentru a rupe monotonia faţadelor acestea conţineau mai multe crestături.
De fapt, nu se ştie cum arata palatul cu adevarat şi există acum mai multe reconstituiri extrem de diferite. Palatul, asa cum poate fi vazut in prezent, este ideea lui Sir Arthur Evans, care a făcut mai multe reconstituiri foarte controversate (puternic consolidate cu beton), şi, uneori, eronate.
Dincolo de situl Palatului Cnossos, Evans a scos la suprafata fresce si ceramica de o exceptionala valoare artistica din perioada refacerii (sec XVII i.e.n.), precum şi tăbliţe de lut acoperite cu scrieri.
Interiorul palatului este decorat cu magnifice fresce cu motive marine şi tauri. Există, de asemenea, o multime de vase. Numeroase incaperi au fost bogat decorate, precum cele ale reginei, cu frescele sale cu delfini (care este cea mai veche reprezentare) sau Sala tronului. Paleta cromatica a cretanilor era foarte bogată şi diversificată, în albastru, rosu etc.
Fresca delfinilor
Frescele descoperite în palatul din Cnossos exprimă, prin culorile vii, exuberante, şi prin ductul graţios, dansant, al desenului, un mod de viaţă nu doar luxos şi rafinat, ci mai ales un sens al libertăţii de a gandi fără precedent în antichitate.
Fresca celor trei zeite
Alte fresce cu denumiri poetice descoperite la Cnossos: Prinţul cu flori de crin, Mica Pariziancă, Taur cu acrobaţi, Grifoni afrontaţi printre crini. Acestea frapeză prin modernitate, dovedind libertate imaginativa in folosirea unor culori extrem de vii, combinate în raporturi cromatice decorative, dar si un decorativism foarte rafinat.
Prinţul cu flori de crin
O statueta de cult, Zeiţa cu şerpi, descoperita in 1903, păstrează încă linia generală a canonului oriental, dar trăsăturile şi decoraţia este marcată de o nouă şi stranie vitalitate.
Zeiţa cu şerpi, figurina din ceramica
Dintre vasele ceramice cu linii dinamice, curbilinii, bogat decorate cu trasee meandrice şi spiralate, ce descriu o faună sau o floră marină luxuriantă, este demn de remarcat Vasul cu caracatiţă.
Vasul cu caracatiţă
Palatul din Cnossos (1600-1500 i.e.n.) a fost o constructie fastuoasă, cu o planimetrie încifrată. Traseele extrem de complicate ale ruinelor încăperilor au condus la ideea existenţei “in situ” a unuia dintre cele mai fascinante simboluri ale umanităţii: labirintul. Astfel, Palatul din Cnossos ar fi fost locul legendarului labirint al lui Dedal. Resedinta a regilor minoici, palatul este legat de legenda Labirintului si a Minotaurului, creatura fabuloasa, jumatate-om, jumatate-taur, a mitologiei grecesti, care locuia în marele Labirint construit de către arhitectul Dedal la porunca regelui cretan, Minos.
Centru al civilizaţiei cretane, Cnossos a atins apogeul sub legendara dinastie Minos, o întreagă civilizaţie până în prezent necunoscută şi originală. Acesta civilizaţie, înfloritoare şi paşnică, stralucea pe tarmul Marii Mediterane cu 20 de secole inaintea erei noastre.
721 i.e.n.: Prima eclipsa de soare inregistrata
Pentru prima data, se consemneaza in Babilon prima eclipsă de soare.
1279: Victoria mongolilor în bătălia de la Yamen sfârșește dinastia Song în China
1702: Ana Stuart devine regină a Angliei
1859: A avut loc, la Paris, premiera operei “Faust” de Charles Gounod
1888: A demisionat Guvernul condus de Ion C. Brătianu. S-a format un nou Guvern, condus de junimistul Theodor Rosetti
1889: Ferdinand de Hohenzollern a fost proclamat principe al României cu titlul de Alteță Regală
1895: Fratii Lumière realizeaza primul lor film la Lyon
1913: A avut loc premiera versiunii integrale a operei „Boris Godunov“, de M. P. Musorski, la Metropolitan Opera din New York
1915: Planeta Pluton este fotografiată pentru prima dată, dar nu este recunoscută ca planetă
1944: Al doilea război mondial: trupele naziste ocupă Ungaria
1945: Hitler semnează Decretul Nero privind distrugerea infrastructurii economiei germane pentru a nu mai putea fi utilizată de trupele aliate
1946: Guyana Franceză, Guadalupe, Martinica și Réunion devin “Provinciile Franței de peste mări”
1949: A avut loc congresul de constituire a Uniunii Tineretului Comunist – UTC
1953: Au fost televizate pentru prima oară Premiile Academiei Americane de Film
1958: A fost creat Parlamentul European, ca for consultativ al Uniunii Europene
1990: Izbucnesc violențele interetnice de la Târgu Mureș
1996: The Beatles lanseaza albumul Anthology 2, ce contine 44 de piese noi, inclusiv piesa Real Love
2003: Începe invazia în Irak
