Aniversari 19 noiembrie
1912: George Emil Palade, biochimist român-american, specialist în biologie celulară, Premiul Nobel pentru Medicină, 1974 (d. 2008)
George Emil Palade, 19 nov. 1912 – 7 oct. 2008, biolog, medic și om de știință american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare. A devenit cetățean american în 1952.
În 1974, i s-a decernat Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină pentru activitatea sa de cercetare asupra ribozomului, particulă citoplasmatică (organit celular granular din citoplasmă) de dimensiuni foarte mici, formată din proteine și acizi ribonucleici, având un rol important în biosinteza proteinelor și în transmiterea caracterelor ereditare. Acest premiu Nobel a fost împărțit cu Albert Claude și Christian de Duve. Este considerat un pionier în biologia celulară.
În 1986 i-a fost conferită, în Statele Unite, National Medal of Science („Medalia Națională pentru Știință”) în biologie pentru „descoperiri fundamentale (de pionierat) în domeniul unei serii esențiale de structuri supracomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii”.
S-a născut pe 19 noiembrie 1912, la Iași, într-o familie de profesori, tatăl său fiind profesor de filosofie, iar mama, profesoară de liceu.A dobândit foarte devreme un mare respect pentru cărți și studii.
La vârsta de 7 ani, el și-a început pregătirea școlară la Școala nr.33 „Mihail Kogălniceanu” din Iași, unde a învățat timp de trei ani (1919-1922). Clădirea școlii datează din 1895 și este monument istoric. Pe peretele școlii, lângă intrare, a fost amplasată o placă memorială cu următorul text:
„În această școală, între 1919 – 1922, și-a început drumul spre știință GEORGE EMIL PALADE, medic de origine română, născut la Iași, pe stradela Sărărie, la 19.XI.1912.
Descoperirile sale reprezintă eforturile susținute în domeniul cercetării fundamentale în biologie și medicină, eforturi apreciate de Comunitatea științifică internațională, prin acordarea în 1974 a Premiului Nobel, ceea ce conferă un prestigiu strălucit științei și culturii românești.”
În 1923, se stabilește în Buzău și își continuă studiile înscriindu-se la liceul B. P. Hașdeu.
În 1930 s-a înscris ca student la Facultatea de Medicină a Universității din București. A absolvit-o în 1940, obținând titlul de doctor în medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice.
Era interesat de științele medicale fundamentale, anatomie și biochimie. Și-a susținut teza de doctorat pe un subiect neobișnuit: nefronul delfinului (Delphinus delphis), căutând să înțeleagă structura acestuia ca o adaptare funcțională a unui mamifer la viața marină.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 1942-1945, a fost medic militar în armata română, servind în Corpul Medical al Armatei Române.
În 1946 s-a căsătorit cu fiica industriașului Nicolae Malaxa, Irina Malaxa, cu care a avut doi copii: o fiică, Georgia Palade Van Dusen, și un fiu, Philip Palade.
După război, încurajat de foștii săi profesori, a plecat cu soția în Statele Unite, în 1946, pentru a studia în continuare biologia. A lucrat mai întâi în laboratorul de biologie de la Universitatea din New York, apoi la Universitatea Rockefeller, pe post de cercetător în domeniul microscopiei electronice, pentru a studia culturile celulare.
Acolo l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de știință care i-a devenit mentor. Claude lucra la Rockefeller Institute for Medical Research și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. George Palade a realizat importanța excepțională a microscopiei electronice și a biochimiei în studiile de citologie.
Pentru că nu era biochimist, a inițiat o colaborare cu Philip Siekevitz. Împreună au combinat metodele de fracționare a celulei cu microscopie electronică, producând componenți celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimică a fracțiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organite subcelulare ca un component major producător de energie.
Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicația mecanismului celular al producției de proteine. A pus în evidență particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade.
Împreună cu Keith Porter a editat revista The Journal of Cell Biology („Revista de Biologie Celulară”), una dintre cele mai importante publicații științifice din domeniul biologiei celulare.
Din 1973, și-a continuat cercetările la Universitatea Yale. S-a retras în 2001, apoi a fost profesor emerit la Universitatea din San Diego (California). A murit pe 7 octombrie 2008.
A fost membru al Academiei Naționale de Științe (Statele Unite) în 1961, al Academiei Române în 1975 și al Academiei Americane de Arte și Științe în 1988 și beneficiarul a numeroase premii și recompense.
Pasionat de istoria romană, cunoștințele sale de latină îi erau foarte utile pentru a crea noi termeni în biologia celulară.
1464: Go-Kashiwabara, al 104-lea rege al Japoniei (d.1526)
1600: Charles I, rege al Angliei, Scoției, Irlandei și Franței (doar cu numele) (d. 1649)
1711: Mihail Lomonosov, savant și scriitor rus (d. 1765)
1770: Bertel Thorvaldsen, sculptor danez (d.1844)
1799: René Caillié, cercetător francez (d.1838)
1805: Ferdinand Vicomte de Lesseps, inginer francez, cel care a proiectat Canalul de Suez (d.1867)
1831: James A. Garfield, al 20-lea președinte al Statelor Unite (d.1881)
1875: Hiram Bingham, arheolog și explorator din Hawaii (d.1956)
1875: Mihail Ivanovici Kalinin, politician rus (d.1946)
1887: James Batcheller Sumner, biochimist american (Premiul Nobel pentru Chimie 1946) (d.1955)
1888: José Raúl Capablanca, campion mondial cubanez la șah (d.1942)
1896: Petko Stajnow, compozitor bulgar (d.1977)
1900: Anna Seghers, scriitoare germană (d.1983)
1905: Tommy Dorsey, muzician american (d.1956)
1909: Peter Drucker, cercetător în economie american (d.2005)
1917: Indira Gandhi, politician indian (d.1983)
1923: Gordon Jackson, actor britanic (d.1990)
1923: Monica Lovinescu, critic literar și eseist, stabilită după 1947 în Franța (d. 2008)
1933: Larry King, moderator american
1935: Rashad Khalifa, biochimist și cercetător a religiei
1936: Iulian Negrilă, poet, istoric literar român
1937: Alexandra Târziu, prozator român
1937: Tamara Bunke, luptătoare pentru libertate
1937: Ioan Fiscuteanu, actor român (d. 2007)
1938: Sorin Mărculescu, poet, eseist traducător român
1938: Ted Turner, a fondat canalul de știri CNN
1939: Emil Constantinescu, președinte al României
1942: Calvin Klein, designer de modă
1943: Michael Cimino, regizor de film american
1944: Agnes Baltsa, Mezzo-Soprană și cântăreață de cameră greacă
1949: Nigel Bennett, actor și scriitor britanic-canadian
1951: Mihai Ghimpu, Președinte al Republicii Moldova
1951: Gerhard Feige, episcop catolic german
1953: Robert Beltran, actor american
1956: Eileen Collins, astronaută americană
1957: Ofra Haza, cântăreață de muzică pop (d. 2000)
1960: Matt Sorum, muzician american
1961: Meg Ryan, actriță americană
1962: Jodie Foster, actriță americană