19 Septembrie

1985: Italo Calvino, scriitor italian (n. 1923)

Italo Calvino, 15 oct. 1923 – 19 sept. 1985, jurnalist italian, scriitor de nuvele și romancier ale cărui fabule fanteziste și imaginative l-au făcut unul dintre cei mai importanți scriitori de ficțiune italieni din secolul XX.

Calvino a părăsit Cuba, împreună cu părinții, pentru a se întoarce în Italia, încă din tinerețe.

S-a alăturat Rezistenței italiene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și după război s-a stabilit la Torino, obținându-și diploma în literatură în timp ce lucra pentru periodicul comunist L’Unità și pentru editura Einaudi. Din 1959 până în 1966 a editat, împreună cu Elio Vittorini, revista culturală și literară de stânga Il Menabò di Letteratura.

Două dintre primele opere de ficțiune ale lui Calvino au fost inspirate de participarea sa la Rezistența italiană: romanul neorealist Poteca cuiburilor de păianjen, 1947, care vede Rezistența prin experiențele unui adolescent la fel de neajutorat, în mijlocul evenimentelor, ca și adulții din jurul său; și colecția de povești intitulată Ultimul vine corbul, 1949 (Adam, O după-amiază și Alte povești).

Calvino s-a orientat decisiv spre fantezie și alegorie în anii 1950, producând cele trei povești fantastice care i-au adus aprecieri internaționale. Prima dintre aceste fantezii, Vicontele tăiat în două, 1952, este o poveste alegorică a unui om împărțit în două – o jumătate bună și o jumătate malefică – de o lovitură de tun; devine întreg prin dragostea sa pentru o fată de la țară.

A doua și cea mai apreciată fantezie, Il barone rampante, 1957 (Baronul din copaci), este o poveste fantezistă despre un nobil din secolul al XIX-lea care, într-o zi, se hotărăște să stea în copaci și să nu mai pună piciorul pe pământ. Cu toate acestea, de acolo din copaci participă pe deplin la treburile semenilor săi de jos de pe pământ. Povestea explorează inteligent interacțiunea și tensiunea dintre realitate și imaginație. A treia fantezie, Cavalerul inexistent, 1959, este simularea unei povești cavalerești epice.

Printre lucrările fantastice ulterioare ale lui Calvino se numără Cosmicomicării, 1965, o narațiune de tipul stream-of-consciousness (fluxul conștiinței) care tratează creația și evoluția universului.

În romanele ulterioare, Orașele invizibile, 1972, Castelul destinelor încrucișate, 1973 și Dacă într-o noapte de iarnă un călător (Se una notte d’inverno un viaggiatore), 1979, Calvino folosește structuri inovatoare jucăușe și puncte de vedere care se schimbă pentru a examina natura hazardului, a coincidenței și a schimbării.

Mai mult…

1610: Frederic al IV-lea al Palatinatului (n. 1574)

1710: Ole Rømer, astronom danez (n. 1644)

1761: Pieter van Musschenbroek, om de știință olandez (n. 1692)

1843: Gaspard Coriolis, matematician, fizician, inginer francez (n. 1792)

Mai mult…

1881: James Garfield, al 20-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1831)

1902: Marie Henriette de Austria, soția regelui Leopold al II-lea al Belgiei (n. 1836)

1909: Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1826)

1954: Miles Franklin, scriitoare și feministă de origine australiană (n. 1879)

1961: Lucia Sturza Bulandra, actriță română (n. 1873)

1978: Étienne Gilson, filosof și istoric francez (n. 1884)

1988: Călin Alupi, pictor și profesor de pictură român (n. 1906)

1996: Ștefan Mihăilescu-Brăila, actor român de teatru și film (n. 1925)

2010: Horia Șerbănescu, actor român de teatru și film (n. 1924)

2011: Johnny Răducanu, muzician român de jazz (n. 1931)

2018: Geta Brătescu, artistă română (n. 1926)

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.