Comemorari 2 august
1897: Adam Asnyk, poet și dramaturg polonez (n. 1838)
Asnyk s-a născut în Kalisz, provenind dintr-o familie nobilă. A studiat la Institutul pentru Agricultură și Silvicultură din Marymont (1856), la Academia de Medicină-Chirurgie din Varșovia (1857-1859), precum și la universitățile din Wrocław (1859-1860), Paris (1861) și Heidelberg (1861-1862).
A luat parte la mișcarea conspirativă și la Insurecția poloneză din Ianuarie, (1863-1864); în anii 1864 -1867 a locuit în străinătate.
În 1866 a obținut un doctorat în filosofie la Heidelberg. După ce s-a întors în țara sa, a locuit în Lwów, iar din 1870 în Cracovia.
Din ianuarie 1882 a fost redactorul cotidianului din Cracovia „Reforma”, care a fost redenumit „Nowa Reforma” („Noua reformă”) în noiembrie același an și pentru care a lucrat ca editor responsabil din decembrie 1889 până în ianuarie 1895.
Din 1884 a fost consilier în Cracovia. În 1889 a fost ales deputat în Parlamentul Național Galician. În 1890 a participat la aducerea cenușei lui Adam Mickiewicz de la Paris. A fost unul dintre fondatorii Societății Școlii Folclorice din Cracovia (1882). A făcut alpinism în Munții Tatra și a fost unul dintre primii membri ai Societății Tatra.
A călătorit mult în toată Europa. În 1888 a făcut o călătorie în Italia, Sicilia, Malta și coasta de nord a Africii, ajungând în cele din urmă la Marsilia. În 1894 a călătorit în Ceylon și în India. A fost înmormântat în incinta Bisericii Skałka din Cracovia.
Și-a publicat poeziile în colecțiile Poezje (1869, 1872, 1880, 1894). Și-a început cariera literară în 1864-1865.
Poezia sa lirică a fost o expresie a perplexității spirituale a poetului care se confrunta cu o criză a filozofiei sale de viață, adâncită de înfrângerea națiunii sale. A creat poezii pline de blasfemii (Odpowiedź, Răspuns), rebeliune împotriva Creatorului și împotriva ordinii fixate a lumii (Julian Apostata), amărăciune și deznădejde (W zatoce Baja, În Golful Baja), o relatare critică a romantismului politic (Sen grobów, Visul mormintelor); în plus, poezii ce redau năzuința de „tărie spirituală”, dorința de renaștere a „sufletului modern”, precum și supunerea umilă la regulile învățăturii lui Hristos (Pod stopy krzyża, La poalele crucii).
În jurul anului 1870 Asnyk a început să-și caute propriul mod de creativitate poetică: erotism, poezii bazate pe motive populare, poezie lirică meditativă. De-a lungul timpului, a devenit predominantă în poemele sale o abordare epică; ilustrarea lirică a emoțiilor umane a fost înlocuită de o imagine epică obiectivată a lumii, reflecția fiind din ce în ce mai frecvent utilizată în loc de comentariu liric.
Cea mai completă expresie a acestei poezii intelectualizate este seria a 30 de sonete, Nad głębiami, Deasupra abisurilor (1883-1894), datorită căreia Asnyk a fost denumit „un poet-filosof”. Această serie cuprinde sistemul filosofic al poetului, care a fost o încercare de a reconcilia idealismul cu realismul pozitivist și scientismul. Ceea ce lega filosofia lui Asnyk de aceasta din urmă era pragmatismul gândirii, admirația pentru realizările științelor naturale moderne și dreptul la o dezvoltare comună. Cu toate acestea, contrar pozitivistilor, Asnyk nu credea în posibilitatea studiului empiric al realității. Mintea umană părea a fi neajutorată pe măsură ce cunoștințele științifice se extindeau. Fundamentele etice ale sistemului susțineau datoria unui individ de a participa activ la procesul spiritual ce viza perfecțiunea comună. Stilul sonetelor trebuie definit ca unul discursiv; se caracterizează prin intelectualizarea și abstracționismul lexicului, absența unor imagini extinse, metafore, comparații.
În producția literară a lui Asnyk este întotdeauna prezentă o notă patriotică, care susține credința în puterea națiunii și posibilitatea recâștigării independenței, o notă care este polemică cu programul conservator al acordului (W 25 rocznicę powstania 1863, La cea de-a 25-a aniversare a Insurectiei poloneze din Ianuarie din 1863).
Motivul recurent în multe poezii este peisajul munților, în special al Munților Tatra – Ranek w górach, (Dimineață în munți), Kościeliska, Noc nad Wysoką (Noapte din Înalt), Letni wieczór (Seara de vară), Podczas burzy (În timpul furtunii), Limba, Wodospad Siklawy (Cascada Siklawy), Giewont) – și motivele mării.
1100: Regele William al II-lea al Angliei (n. 1056)
1332: Christopher al II-lea al Danemarcei (n. 1276)
1589: Regele Henric al III-lea al Franței(n. 1551)
1776: Louis François, Prinț Conti (n. 1717)
1788: Thomas Gainsborough, artist englez (n. 1727)
1881: Marcus Clarke, romancier și poet australian (n. 1846)
1921: Enrico Caruso, tenor italian (n. 1873)
1922: Alexander Graham Bell, inventator scoțian (n. 1847)
1923: Warren G. Harding, al 29-lea președinte al SUA (n. 1865)
1934: Paul von Hindenburg, feldmareșal și om politic german (n. 1847)
1945: Pietro Mascagni, compozitor și dirijor italian (n. 1863)
1976: Fritz Lang, regizor american (n. 1890)
1993: Guido del Mestri, cardinal italian (n. 1911)
2008: Radu Grigorovici, fizician român (n. 1911)
2018: Ion Stan, politician român (n. 1955)