Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Alte evenimente
2 mai

74: Sinuciderea iudeilor din cetatea Masada; intrarea armatelor romane în „cetatea morților”.

Masada este o cetate antica izolata, cu o pozitie deosebit de strategica, aflata in varful unui munte din sud-estul Israelului, in pustiul Neghev din Iudeea, ultimul refugiu al evreilor impotriva romanilor după căderea Ierusalimului in anul 70 e.n. Este  renumita pentru puternicul asediu roman asupra unui grup de refugiati evrei, care au preferat sa-si ia viata decat sa fie luati in robie.

Numele locului este de origine romana, provenind de la cuvantul ebraic “metada”, care inseamna “fortareata”. Masada ocupa intreaga parte de sus a terasei unei stanci izolate, aflata în apropierea coastei de sud-vest a Marii Moarte. Muntele, de forma romboidala, se inalta la 434 metri deasupra nivelului Marii Moarte, iar platforma din varful muntelui are o suprafata de aproximativ 7 hectare. Unii susţin că asezarea a fost construita odata cu Primul Templu (cca. 900 i.e.n.), fiind transformata si extinsa de Irod cel Mare, care a domnit intre 37-4 i.e.n., rege al provinciei romane Iudeea, devenind renumita pentru palatele şi fortificaţiile sale, dar şi pentru rezistenţa sa la asediul romanilor intre anii 72-73 e.n.

Iniţial, Masada era o simpla garnizoana fortificata de catre primii prinţi din dinastia Hasmoneana, Jonathan Macabeul (d.143/142 i.e.n.) sau Alexander Jannaeus (a domnit intre 103-76 i.e.n.). Potrivit lui Flavius Josephus, un istoric evreu din secolul I, Irod cel Mare a transformat cetatea în trei valuri succesive de lucrari, între 37 i.e.n. şi 15 i.e.n., ca pe un refugiu faţă de posibilele revolte interne şi ameninţări ale unei invazii egiptene. Irod a facut din Masada, initial o simpla fortareata, o cetate regala.

Constructiile sale au inclus două palate bogat ornamentate (unul dintre ele pe trei nivele), ziduri groase, turnuri de aparare, apeducte care aduceau apa de ploaie la rezervoare ce aveau o capacitate de aproape 200.000 de galoane (750 de mii de litri), depozite pentru provizii de alimente si de arme, bai personale si ritualice. Zidul inconjurator de 1400 m lungime si 4 m grosime, prezenta o multime de turnuri de observare si aparare. In fortareata se urca pe trei carari foarte inguste si abrupte, in capatul acestora aflandu-se puternice porti fortificate.

Regele Irod cel Mare sau Irod I, regele Iudeei (37-4 î.Hr.) și subordonat Romei, este cunoscut pentru colosalele sale proiecte din Ierusalim și din alte părți ale lumii antice, incluzând reconstrucția celui de-al Doilea Templu al Ierusalimului, cunoscut și ca Templul lui Irod. Detalii ale biografiei sale sunt mentionate in lucrările din secolul I i.e.n. ale istoricului romano-iudeu Flavius Josephus. In Biblie este mentionat faptul că ar fi ordonat uciderea tuturor pruncilor sub varsta de 2 ani la Bethleem, episod descris în capitolul 2 din Evanghelia după Matei.

La aproape 70 de ani de la moartea lui Irod (4 i.e.n.), Masada a fost capturata de romani, dar un grup de rebeli evrei, sicarii, din grupul zeloţilor, o sectă iudaică care s-a opus cu înverşunare dominaţiei romanilor, au recucerit-o in anul 66 e.n., la începutul Marii Revolte împotriva romanilor, capturand Masada ocupata de garnizoana romana care staţiona in cetate.

Dupa caderea Ierusalimului, prin cucerirea sa de catre împăratul roman Titus Flavius Vespasianus si distrugerea Templului lui Irod, în anul 70 e.n., Masada a devenit ultimul refugiu al rezistenței antiromane a iudeilor, ultimul bastion al puterii evreilor in Palestina.

In acest an, sicarilor li s-au alăturat alti evrei şi familiile lor expulzate din Ierusalim, când oraşul a fost cucerit de romani. In urmatorii trei ani, folosind Masada drept baza de aparare impotriva romanilor, zelotii au facut raiduri in taberele romane si i-au hartuit pe acestia timp de doi ani.

In anul 72 e.n., guvernatorul roman al provinciei Iudeea si comandantul general al armatei, Lucius Flavius Silva a pornit sa asedieze cetatea Masada insotit de Legiunea a X-a romana, Fretensis, 6 cohorte de unităţi auxiliare şi mii de sclavi evrei luati prizonieri din războiul cu evreii. Cum evreii refuzau sa se predea, romanii si-au ridicat taberele la poalele Masadei si au declarat stare de asediu. Pentru a nu scapa niciun evreu, romanii au incercuit fortareata cu un zid gros de aproape 2 m si lung de 12 km, ce facea legatura intre cele opt tabere romane. Apoi au construit o uriasa rampa de acces, inalta de 100 m, pe flancul de vest al cetăţii, folosind mii de tone de pietre, argila şi trunchiuri de copaci: o adevarata realizare tehnica.

Rampa romana a fost terminata in primavara anului 73. Cu ajutorul unui “berbec” mobil, ce putea fi deplasat de-a lungul rampei construite, au facut o breşă în zidul de aparare al cetăţii. Astfel, in ziua de 16 aprilie 73, romanii au ajuns la zidurile fortaretei Masada. La patrunderea in interior, romanii au gasit toate cladirile incendiate, in afara de depozitele de alimente, iar pe locuitorii cetatii, morti.

Condusi de Eleazar ben Yair, apărătorii, circa 970 de iudei, bărbaţi, femei şi copii, au decis să incendieze cetatea şi sa se sinucidă decât să fie capturati în viaţă si luati in robie. Deoarece sinuciderea era interzisă de religia lor, au fost trasi la sorți câțiva bărbați care să-i omoare pe toți ceilalți, ultimii rămași omorandu-se între ei.

Totuși, două femei și cinci copii s-au ascuns intr-un rezervor de apa și au supravietuit, putand povesti mai târziu cele întâmplate. Flavius Josephus a relatat povestea dramatică, care i-a fost relatata de către doi dintre supravietuitori.

Fortareata Masadei, neegalata din punct de vedere al defensivei, i-a uimit chiar si pe romanii foarte avansati in tehnica asedierii. Pantele abrupte ale muntelui faceau din Masada o cetate practic inatacabila, accesul la ea fiind foarte dificil. A fost nevoie de o armata de aproape 15 000 de soldati romani si robi evrei care au luptat impotriva a mai puţin de 1 000 de evrei, timp de aproape doi ani, pentru a supune cetatea. Rezistența împotriva unor forțe militare cu mult superioare și moartea asediaților constituie un simbol al dorinței de libertate a iudeilor. Curajul lor a fost admirat chiar și de către romani.

Masada a fost pentru scurt timp reocupata de către evrei in secolul al II-lea e.n. şi a fost locul unei biserici bizantine in secolele V-VI. Ulterior, a fost abandonata până în secolul XX, cu excepţia unui interval scurt în timpul cruciadelor; arabii au numit muntele Al-Sabba (Blestematul).

Ruinele Masadei au fost studiate de catre arheologii israelieni între 1955-1956 şi muntele a fost excavat de Yigael Yadin în 1963-1965, fiind asistat de mii de voluntari din întreaga lume. Descrierile istoricului evreu, Josephus, până atunci singura sursă detaliată a istoriei Masadei, s-au dovedit a fi extrem de precise, fiind descoperite palate, depozite de provizii, lucrări de apărare, tabere romane, lucrări de fortificatii pentru asediu. De asemenea, au fost descoperite o sinagogă şi o baie ritualica. Printre cele mai interesante descoperiri au fost niste cioburi inscriptionate cu nume ebraice, folosite pentru tragerea la sorţi de către apărătorii cetatii pentru a stabili cine trebuia să moară mai întâi.

Fortăreața Masada a fost redescoperită în anul 1838, iar reconstrucția a început în 1966. Simbol al eroismului iudaic, Masada reprezinta una dintre cele mai populare atractii turistice din Israel. În anul 2001, Masada a fost înregistrată în lista Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, UNESCO.

1497: Navigatorul John Cabot pornește în călătoria sa spre continentul american

John Cabot, navigator și explorator venețian, este considerat al doilea european care a atins țărmul Americii de Nord (în 1497), după Leif Ericson (circa 1003).

Plecarea a avut loc între 2 și 20 mai 1497, navingând către capul Dursey, din sud-vestul Irlandei. Echipajul era înspăimântat de ghețuri, însă de această dată au atins țămul Newfoundland-ului, posibil pe coasta insulei Cape Breton, în 24 iunie 1497. Deoarece există atât de puține date despre expediție și, implicit, despre locul acostării, acesta este disputat între administrațiile din Bonavista, St. John din Newfoundland, Insula Cape Breton, Nova Scotia, Labrador, Maine, toate fiind posibile locații.

Cape Bonavista este totuși locația cu recunoaștere oficială din partea guvernelor canadian și britanic. Oricum, Cabot și membrii expediției au fost primii europeni care au pășit în America de Nord după călătoriile desfășurate cu jumătate de mileniu în urmă de către vikingi, călătorii rămase necunoscute în epocă. La întoarcere, crezând că merg pe o rută prea nordică, au călătorit către sud-vest, ajungând pe coastele bretone.

1536: Regele Angliei, Henric al VIII-lea, isi acuză soţia, Ann Boleyn, de adulter şi trădare

Henric al VIII-lea s-a căsătorit cu Ann Boleyn in 1533,  dupa ce a divortat de sotia sa, Catherine de Aragon. Henric i-a acordat Annei titlul de marchiză de Pembroke. Aceasta insa nu i-a daruit un fiu ca mostenitor, ci o fiica, Elizabeth, care a devenit mai târziu Regina Elisabeta I a Angliei. Ann Boleyn va fi acuzata de Henric de tradare, adulter şi chiar incest cu fratele ei George Boleyn şi va fi arestata pe 2 mai 1536. Pe 19 mai 1536 va fi decapitata, la numai cateva luni dupa Catherine de Aragon.

1611: Biblia regelui Iacob va fi publicata pentru prima dată

Versiunea autorizată a Bibliei (cea a regelui Iacob) a fost publicata pentru prima dată. Aceasta a fost redactata de oameni ai bisericii şi de numerosi academicieni dintre cei mai  instruiti din Anglia, coordonati de Andrewes Lancelot. Biblia regelui Iacob este o traducere a Bibliei în limba engleză, realizata în timpul domniei lui Iacob I al Angliei.

Desi este denumita adesea Biblia regelui Iacob, acesta nu a avut un rol activ în traducere, singura contributie fiind faptul ca a abrogat pedeapsa cu moartea care se aplica la traducerea textului sacru, stabilind apoi o serie de reguli rezonabile pentru a duce la bun sfarsit aceasta lucrare.

1670: Fondarea Hudson’s Bay Company (Compania Golfului Hudson)

Regele Carol al II-lea al Angliei a acordat o cartă (act emis de un suveran în care erau consemnate anumite drepturi și libertăți) Companiei Golfului Hudson cu condiţia expresă ca beneficiarii sa găseasca un pasaj care să conducă spre marile sudului.

Carta oferea companiei monopol comercial exclusiv asupra tuturor mărilor, strâmtorilor, golfurilor, râurilor, lacurilor, izvoarelor sau fiordurilor legate direct de Golful Hudson şi aceasta indiferent de latitudine, teritoriu sau ţara în cauză (teritoriile revendicate de Franta).

Médard Chouart des Groseillers si Pierre-Esprit Radisson au fost primii care au propus înfiinţarea unei astfel de societăţi. După ce s-au confruntat cu numeroase eşecuri cu regele Franţei, au apelat la printul Rupert, văr al regelui Carol al II-lea al Angliei care l-a convins pe regele englez.

1684: Jean de La Fontaine intra in Academia Franceza

La Fontaine, devenit foarte popular odata cu publicarea fabulelor sale, in 1668, a fost ales membru al Academiei Franceze în 1683. A devenit membru, in mod oficial, pe 2 mai  1684, ocupand fotoliul cu numarul 24, ocupat anterior de Colbert. Preluand locul fostului ministru al Finanţelor, acest lucru a fost, de asemenea, pentru poet o mica răzbunare pentru complotul orchestrat de Colbert în 1662 faţă de protectorul sau, Nicolas Fouquet.

1869: Inaugurarea cabaretului Folies Bergère la Paris

Pe data de 2 mai 1869 a fost inaugurat pe rue Richer, un nou gen de teatru: un music-hall, primul din Paris, numit Folies Bergère. Câţiva ani mai târziu, sub conducerea lui Leon Sari, Folies Bergère a devenit apreciat, avand in program în fiecare noapte, incepand de la ora 20, spectacole de operete, pantomimă, concerte de canto şi balet.

1927: Louis Bromfield obține premiul Pulitzer pentru Toamna timpurie (Early Autumn)

1938: Thornton Wilder obține premiul Pulitzer pentru Orașul nostru (Our Town)

1945: Oficialii Uniunii Sovietice au anunțat căderea Berlinului. Drapelul roşu flutura deasupra Berlinului

Berlinul este ocupat de către Armata Roşie si steagul sovietic este arborat pe acoperisul Reichstagului (camera legislativă germană). Anunţul despre sinuciderea lui Hitler pe 30 aprilie si înlocuirea lui de catre amiralul Doenitz ca şef al guvernului pe 1 mai, apoi caderea Berlinului pe 2 mai, au accelerat procesul de dezintegrare a Wehrmacht-ului (armata germană) şi a dus la capitularea germanilor.

1945: Werner von Braun, prizonier voluntar al americanilor

Werner von Braun, expert german in domeniul rachetelor cu raza lunga de actiune (teribilele V1 si V2 din Al Doilea Război Mondial) este luat prizonier de americani, înainte de a fi naturalizat pentru a lucra pentru SUA.

Denumita initial Operaţiunea Overcast, Operaţiunea Paperclip a fost realizata la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial de către statul-major al Statelor Unite, fără cunoştinţa preşedintelui Roosevelt. Aceasta operatiune a constat in recrutarea si transferarea in secret a cca. 1500 de oameni de ştiinţă germani pentru a lupta împotriva URSS-ului comunist şi pentru a prelua armele secrete ale celui de-al Treilea Reich. Acesti oameni de ştiinţă au efectuat cercetari în diferite domenii, inclusiv in domeniul armelor chimice (Zyklon B), utilizarii medicamentelor psihotrope în tortură, cuceririi spatiului, rachetelor balistice cu raza lunga de actiune, Long Range (V1, V2).

De fapt, cele doua operatiuni nu sunt sinonime, cum se crede astazi, in mod eronat, ci au fost etape distincte ale proiectului. Operaţiunea Overcast a fost un proiect militar secret al SUA, din anul 1945, după înfrângerea Reich-ului german, de a recruta oameni de ştiinţă si tehnicieni germani, impreuna cu tehnica lor militara, pentru a fi utilizati in scopuri proprii. Sub numele de cod Operaţiunea Paperclip, acest proiect a avut loc la scurt timp după Operatiunea Overcast de recrutare si transferare. Incepand din 1946, proiectul Paperclip a constat in naturalizarea oamenilor de stiinta germani si continuarea primei etape, Operatiunea Overcast.

Mai mult…

1949: Arthur Miller obține premiul Pulitzer pentru Moartea unui comis voiajor (Death of a Salesman)

1953: Încoronarea regelui Hussein I al Iordaniei (m. 7 februarie 1999)

1952: Primul zbor al unui avion cu reactie avand pasageri la bord

Avionul cu reactie britanic, Comet 1 De Havilland, apartinand societatii BOAC, a efectuat un zbor inaugural intre Londra si Johannesburg, în Africa de Sud. La bordul avionului echipat cu patru motoare, se aflau 36 de pasageri care parcurgeau cei 10 750 km in 17h 6min, cu o viteză de aproape 800 km / h. Avionul a fost un mare succes comercial pentru aviatia engleza, RAF, dar în 1954, firma americana Boeing va lansa avionului Boeing 707.

1953: Încoronarea regelui Feisal al II-lea al Iraqului

1953: Încoronarea regelui Hussein al Iordaniei

Regele Hussein al Iordaniei, devenit rege în 1952, la vârsta de 17 ani, era uneori numit “Micul Rege” datorita  vârstei si inaltimii sale.

Hussein s-a născut pe 14 noiembrie 1935 în Amman, fiind al treilea suveran hasemit care a domnit in Iordania. Crescut în Amman, a fost trimis la Alexandria, apoi în Anglia, la Harrow College şi Academia militară Sandhurst. A urcat pe tron pe 11 august 1952, după abdicarea tatălui său, regele Talal. Deoarece nu avea decat şaisprezece ani la abdicarea tatălui său, a fost instituit un consiliu de regenta.

1955: Tennessee Williams obține premiul Pulitzer pentru Pisica pe acoperișul fierbinte (Cat on Hot Tin Roof)

1960: Allen Drury obține premiul Pulitzer pentru Consiliere şi consimţământ (Advice and Consent)

1969: Nava britanică Queen Elizabeth 2 a efectuat primul voiaj, spre New York

Pe 5 iulie 1965 a fost montata chila navei şi nava a fost lansata pe 20 septembrie 1967, cand a fost botezata de către Regina Elisabeta a II-a. Voiajul inaugural a avut loc pe 2 mai 1969.

Queen Elizabeth 2 (adesea numita QE2) este un pachebot transatlantic britanic. Acesta a fost utilizat în primul rând pentru asigurarea legaturii transatlantice maritime regulate  dintre Southampton (Anglia) şi New York (SUA), via Cherbourg (Franţa), cursa durand cinci zile. Acum, nava este folosita ca vas de croazieră în timpul lunilor de iarnă.

În 1982, nava a participat la războiul din Insulele Falkland (Insulele Malvine), unde a transortat 3 000 de soldaţi; a fost modificata special pentru aceasta, fiind prevazuta inclusiv cu o pista de aterizare pentru elicoptere si a fost vopsita in gri. După război, si-a reluat serviciul normal.

1980: Începe vizita papei Ioan Paul al II-lea pe continentul african

1989: Ungaria și-a deschis frontiera cu Austria și a început demontarea gardului de sârmă ghimpată de la Hegyeshalom. Începutul căderii Cortinei de Fier.

2004: Membrii partidului de dreapta Likud, condus de premierul israelian, Ariel Sharon, au respins, în cadrul unui referendum, planul israelian de separare unilaterală a teritoiilor palestiniene.

2004: Premierul Leszek Miller a demisionat din funcție, cabinetul său fiind dizolvat.

2004: Președintele Poloniei, Aleksander Kwasniewski, l-a numit oficial în aceasta funcție pe Marek Belka și a învestit noul guvern, social-democrat.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.