20 de maeștri ai literaturii latino-americane (1)

COLUMBIA

Gabriel García Márquez (1927-2014): geniul controversat, inițiatorul „realismului magic”

Gabriel García a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1982

Primul columbian care a primit Premiul Nobel pentru Literatură, García Márquez a zdruncinat codurile, devenind un lider al „boom-ului din America Latină”.

Îndepărtându-se de indigenismul  (denumire generică pentru mișcările politico-sociale din America Latină, care tind să includă populația indiană în civilizația modernă) predecesorilor săi, Márquez folosește fabula și fantezia pentru a reflecta realitățile continentului. Convins că poezia este „cea mai flagrantă dovadă a existenței omului”, el alătură mitologia populară cu istoria, se atașează de detalii, dând întâietate anecdotei asupra raționalității și liniarității romanului.

Adeseori contestat pentru angajamentele sale comuniste, mulți dintre admiratorii săi nu-l vor ierta pentru alegerile sale politice și pentru prietenia lui cu Castro.

De citit: „Un veac de singurătate”, „Toamna patriarhului”.

 

PERU

Mario Vargas Llosa (născut în 1936): un moralist în politică

Mario Vargas Llosa, scriitor și om politic

Cel mai european dintre americani

Scriitorul peruan, care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură 2010, este un om de convingeri. Foarte influențat de austriacul Friedrich Hayek, filosof politic, Albert Camus și psiholoaga  americană, specializată în hipersensibilitate, Elaine Aron, Llosa a considerat întotdeauna angajamentul politic ca o necesitate morală, o modalitate de a se revolta împotriva absurdului și autoritarismului.

Vargas Llosa este un scriitor rar, cu un stil abundent, clocotitor, amestecând drama politică cu frivolitatea existențelor și gravitatea sentimentelor. Exilat în Europa după victoria dictatorului Fujimori la alegerile prezidențiale din 1990, acest liberal pragmatic, dușman al oricărei ideologii, s-a dedicat în întregime literaturii. O modalitate pentru Llosa de a bulversa codurile și de a lua în considerare în mod deschis utopia.

De citit: „Orașul și câinii”, „Războiul sfârșitului lumii”.

 

ARGENTINA

Jorge Luis Borges (1899-1986): monumentul argentinian

Jorge Luis Borges, patriarhul literaturii latino-americane

Geniul conciziei

Jorge Luis Borges este, fără îndoială, cel mai inventiv și deconcertant scriitor din literatura latino-americană.

Poet, eseist, imens romancier, a lăsat o mulțime de lucrări, imaginând, de-a lungul paginilor, lumi, personaje și intrigi fascinante. O imaginație debordantă pe care cultura și talentul său o depășeau în unele paragrafe, cu mare forță și precizie.

Pentru că geniul lui Borges constă în această capacitate incredibilă de a ne proiecta, în atât de puține rânduri, într-un univers atât de dens, atât de complet. Imposibil de uitat „Biblioteca din Babel”, „Cartea de nisip” ca și majoritatea nuvelelor sale. Având ca inspirație fantasticul, un stil vertiginos și o gândire eterică despre condiția noastră, Borges este esențial.

De citit: „Ficțiuni”, „Aleph”, „Aurul tigrilor”, „Numărul”.

 

CHILE

Pablo Neruda (1904-1973): îndrăgostitul de cuvinte

Pablo Neruda, unul dintre cei mai mari artiști din Chile

Poetul militant

În America Latină, Pablo Neruda are importanța unui Victor Hugo sau a unui Shakespeare. Considerat de Gabriel Garcia Marquez drept „cel mai mare poet al secolului al XX-lea în toate limbile”, chilianul a produs o operă magistrală, declinând toate subtilitățile castilianei în versuri și proză.

Opera sa literară este inseparabilă de angajamentele sale comuniste. Neruda va fi senator, apoi candidat la președinție înainte de a o lăsa în seama  lui Salvador Allende. „Cânt general” spre gloria muncitorilor rămâne un imn unificator în țara sa.

Când a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1971, era ambasadorul Chile în Franța. Această distincție răsplătea bogăția unei poezii colorate și moderniste.

De citit: „Douăzeci de poeme de dragoste și un cântec de deznădejde”, „Reședința pe pământ”.

 

ARGENTINA

Julio Cortázar (1914-1984): maestru al poveștii fantastice

Julio Cortazar a devenit prin angajamentele și scrierile sale un – controversat – apărător al drepturilor omului

Geniul dezinvolt

Legănat în copilărie de povestirile lui Jules Verne, apoi bulversat de Cocteau și Mallarmé, Julio Cortazar avea o dragoste necondiționată pentru literatura franceză. O va preda ani de zile în universitățile din provincia argentiniană înainte de a avea un succes considerabil pentru scrierile sale.

Opunându-se cu înverșunare peronismului, a plecat în exil în Franța unde și-a publicat capodopera, „Șotron”. Cortazar va extrage din suprarealism gustul pentru metodism, constrângere stilistică și deconstrucție narativă, ceea ce va face să fie abordat de grupul internațional de amatori de literatură,  Oulipo. Cortazar, fundamental socialist, va refuza  să se integreze în această mișcare căreia îi reproșa mutismul politic.

Din nuvelele sale emană o fantezie rezervată, fără afectare sau lirism exacerbat.

De citit: „Șotron”, „Cartea lui Manuel”.

 

GUATEMALA

Miguel Angel Asturias (1899-1974): împotriva ororii dictaturii

Între cultura occidentală și cea precolumbiană

Născut în Guatemala dintr-o mamă indiană, Miguel Angel Asturias a fost întotdeauna preocupat de cultura pre-occidentală a țării sale și, mai larg, a întregii Americi Latine.

Diplomat, om de litere consacrat de Premiul Nobel pentru Literatură în 1967, este unul dintre fondatorii „realismului magic”, pe care îl leagă în mod explicit de suprarealism și de explorarea artistică a subconștientului.

Comparat frecvent cu James Joyce, André Breton sau William Faulkner, literatura sa extrem de elaborată și luxuriantă a fost descrisă drept „un baroc tropical”. Opera sa dezvăluie reflecții asupra limbii, asupra viitorului culturilor indigene și critici serioase împotriva imperialismului.

De citit: „Legende din Guatemala”, „Domnul președinte”.

 

ARGENTINA

Adolfo Bioy Casares (1914 – 1999): fantasticul psihologic

Dandy-ul argentinian

Adolfo Bioy Casares a fost un prieten fidel și apropiat al lui Borges, pe care l-a întâlnit în 1932 și alături de care va co-semna mai multe cărți.

Stilul lui Casares se distinge însă prin atracția sa profundă pentru fantastic și ceea ce genul oferă ca posibilități literare. Precum Poe, Kafka sau Wells, imaginația lui îl determină să proiecteze universuri întunecate, tulburătoare, în care indivizii se confruntă cu puteri autoritare, punându-și sub semnul întrebării viziunea asupra lumii.

Opera sa magistrală, „Invenția lui Morel”, îl face pe cititor să se întrebe despre limitele rațiunii și despre importanța metafizicii într-o lume prea carteziană și ordonată.

De citit: „Invenția lui Morel”, „Jurnalul de război al porcilor”.

 

CUBA

Alejo Carpentier (1904-1980): „realismul magic”

Socialistul utopic

Carpentier și-a împărțit viața între Franța, patria tatălui său și Cuba. De la Paris, păstrează amintirea suprarealismului, a întâlnirilor sale cu Paul Eluard, Louis Aragon, André Breton și Jacques Prévert. Din Cuba, fascinația lui pentru revoluție.

Susținător fidel al lui Castro, Carpentier a susținut lupta împotriva opresiunii culturale și sociale și era uluit de amestecul etnic din Havana.

Carpentier va face din această minune esența operei sale, pe care a calificat-o drept „realism magic” (“real maravillosa”), un realism desăvârșit de emoția și feeria lumii. Critic muzical recunoscut, compozitor, a amestecat în textele sale melodioase exaltarea indigenismului și ura dictaturii.

De citit: „Cumpăna apelor”, „Concert baroc”, „Împărăția lumii acesteia”.

 

BRAZILIA

Jorge Amado (1912-2001): gânditorul torturat

De la politică la literatură

Activist și deputat comunist brazilian, Jorge Amado a fost forțat la exil în 1947, când partidul său a fost dizolvat și declarat ilegal de către puterea în vigoare.

Amado va alege Europa și scrisul, o adevărată pasiune care nu-l va părăsi niciodată.

Amado este unul dintre primii scriitori latino-americani care a descris mizeria umană cu umor, detașare, lejeritate, dar și erotism și senzualitate. Atașat de marile opere europene ale secolului al XIX-lea, a dezvăluit în scrierile sale gustul pentru melodrama pasională, cu personaje complexe și nuanțate.

De citit: „ Pământul carnavalului”, „Pământurile de la capătul lumii”, „Căpitanii nisipurilor”.

© CCC

20 de maeștri ai literaturii latino-americane (2)

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.