20 Iunie

1819: Jacques Offenbach, compozitor francez, de origine germană, considerat întemeietorul operetei clasice franceze (d. 1880)

Jacques Offenbach, pe numele original Jacob Offenbach, 20 iun. 1819 – 5 oct. 1880, compozitor francez care a creat un tip de operă comică burlescă și ușoară, cunoscută sub numele de operetă (compoziție muzical-dramatică ușoară, scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe un libret cu conținut agreabil, în care cupletele cântate alternează cu cele vorbite) și care a devenit unul dintre cele mai caracteristice produse artistice ale perioadei.

Născut în Köln, Prusia [astăzi în Germania], era fiul unui cantor la sinagoga din Köln, Isaac Juda Eberst, originar din Offenbach am Main. Tatăl era cunoscut sub numele de „Der Offenbacher”, iar compozitorul era cunoscut doar prin numele său asumat, Offenbach.

Atras de atitudinea mai tolerantă a Parisului față de evrei, tatăl lui Offenbach l-a dus acolo în tinerețe, iar în 1833 a fost înscris ca student la violoncel la Conservatorul din Paris. În 1844, convertit la romano-catolicism, s-a căsătorit cu Herminie d’Alcain, fiica unui carlist spaniol.

În 1849, după ce a cântat la violoncel în orchestra de la Opéra-Comique, a devenit dirijor la Théâtre Français. În 1855 a deschis un teatru propriu, Bouffes-Parisiens, pe care l-a condus până în 1866 și unde a dat multe spectacole cu operetele sale celebre, printre care Orfeu în infern, 1858, apoi a produs operete la Ems în Germania și o operă-balet la Viena, Spiritul Rinului, Die Rheinnixen, 1864.

Revenit în 1864 la Paris, a produs la Variétés opera sa de succes Frumoasa Elena, 1864. Au urmat și alte succese, inclusiv Viața pariziană, 1866, Marea Ducesă de Gerolstein, 1867 și Pericolla, 1868.

Din 1872 până în 1876 a condus Teatrul de la Gaîté, iar în 1874 a produs acolo o versiune revizuită a operetei Orfeu în infern. Descrisă atunci ca o operă-feerică, această versiune a fost un eșec financiar. În 1876 a făcut un tur al Statelor Unite. Restul vieții sale a fost consacrat compoziției.

Fragment din „Noapte frumoasă, oh, noapte de dragoste”, barcarola (cântec al gondolierilor venețieni; compoziție muzicală cu caracter liric și mișcare ritmică, imitând unduirea valurilor sau cadența vâslelor) din opera Povestirile lui Hoffmann de Jacques Offenbach, 1881. Incompletă la momentul morții lui Offenbach, opera Povestirile lui Hoffmann a fost terminată de Ernest Guiraud, care a încorporat această piesă, scrisă inițial pentru Spiritul Rinului în 1864:

Video: Noapte frumoasă, oh, noapte de dragoste

Singura sa operă grandioasă, Povestirile lui Hoffmann, a rămas neterminată la moartea sa. A fost orchestrată și oferită cu recitative de Ernest Guiraud, care a introdus și faimoasa barcarolă preluată din Spiritul Rinului. Descrisă ca operă-fantastică, a fost reprezentată pentru prima dată la Opéra-Comique pe 10 februarie 1881. Veselie pariziană, o suită (lucrare muzicală instrumentală alcătuită din mai multe părți scrise în aceeași tonalitate, dar contrastante prin caracter și prin mișcare) de Offenbach, dirijată de Manuel Rosenthal, rămâne o operă orchestrală populară, ca și partitura de balet.

Lui Offenbach i se atribuie scrierea într-un stil fluent, elegant și cu un simț foarte dezvoltat atât al caracterizării, cât și al satirei (în special în tratamentul său ireverențios al subiectelor mitologice).

A fost numit de Gioachino Rossini „micul nostru Mozart al Champs-Elysées”. Într-adevăr, a fost aproape la fel de prolific ca Mozart. A scris peste 100 de opere, dintre care multe, care transcend asocierile cu actualitatea, au fost menținute în repertoriul secolului XXI.

1634: Carol Emanuel al II-lea, duce de Savoia (d. 1675)

1756: Joseph Martin Kraus, compozitor german (d. 1792)

1909: Errol Flynn, actor american ( d. 1959)

1913: Aurel Baranga, dramaturg și publicist român (d. 1979)

1917: Iosif Constantin Drăgan, publicist și eseist român (d. 2008)

1929: Petre Gheorghiu, actor român (d. 2000)

1933: Danny Aiello, actor american (d. 2019)

1934: Iuri Vizbor, celebru cantautor, om de litere și alpinist profesionist, unul dintre creatorii modelului artistic al cantautorilor și fondatorul genului pieselor-reportaj (d. 1984)

1937: Radu Gabrea, regizor și scenarist român, stabilit în Germania (1974)

1941: Stephen Frears, regizor britanic

1942: Brian Wilson, muzician („The Beach Boys”)

1945: Justus Franz, pianist german

1946: Birgitte, Ducesă de Gloucester

1949: Lionel Richie, cântăreț american

1956: Tim Weiner, reporter și scriitor american

1966: Marian Lupu, politician din Republica Moldova

1967: Nicole Kidman, actriță australiană

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.