21 Februarie

1677: Baruch Spinoza, filosof olandez (n. 1632)

Filosof evreu olandez, de origine sefardă cu strămoși de proveniență portugheză (d’Espinosa), unul dintre reprezentantii principali ai rationalismului secolului al XVII-lea si unul dintre precursorii Iluminismului.

Spinoza a fost un raționalist și unul din reprezentanții panteismului în timpurile moderne. Gândirea lui a fost influențată de scrierile lui Thomas Hobbes și René Descartes, însă, spre deosebire de concepția dualistă a acestuia din urmă, Spinoza a avut o reprezentare monistă a lumii, întreaga existență reducându-se la ceea ce el a numit “Substanță”.

1437: Iacob I Stuart (James I)

Iacob I Stuart, supranumit “captivul”, născut pe 25 iulie 1394, fiu si succesor al lui Robert al III-lea, a fost rege al Scoţiei, teoretic intre 1406-1437, deşi, între 1406 şi 1424, a fost rege doar cu numele. A devenit moştenitor la tron în 1402, după moartea fratelui său David. In 1406, a fost trimis în Franţa pentru a i se asigura securitatea. In timpul acestei calatorii a fost capturat de englezi şi dus in fata lui Henric al IV-lea al Angliei care a cerut o răscumpărare de la tatăl sau. Se spune ca Robert al III-lea a murit de durere la aflarea aceastei ştiri.

Unchiul tanarului Iacob, Robert, Duce de Albany, a devenit astfel regent al Scoţiei, dar nu se grabea sa plăteasca răscumpărarea tânărului rege, menţinându-si astfel puterea asupra regatului. Iacob a stat 18 ani prizonier la Londra. În timpul acestei captivitati, s-a indragostit de Joan Beaufort, o prinţesă engleză cu care s-a logodit. S-a întors în Scoţia în 1424, găsind ţara în haos. S-a căsătorit cu Joan, care i-a nascut opt copii, printre care succesorul sau la tron, Iacob al II-a al Scoţiei.

In timpul celor 13 ani in care a condus efectiv, a fost primul mare monarh pe care l-a cunoscut Scotia. A limitat puterile nobilimii, fara a-i supune insa pe lorzi si a imbunatatit considerabil justitia, astfel incat legile sa fie favorabile oamenilor de rand.

A fost asasinat intr-o biserica dominicana de un grup de nobili rivali, ceea ce a dus la izbucnirea unei revolte populare.

1513: Papa Iulius al II-lea (n. 1443)

Giuliano della Rovere, născut pe 5 decembrie 1443, a fost ales Papă si a detinut aceasta functie intre 1503-1513, sub numele de Julius al II-lea. A vrut să facă din statul pontifical o mare putere, fapt care i-a adus supranumele de Iulius Cezar II din partea admiratorilor sai. Pentru aceasta, el nu va ezita să folosească arme spirituale împotriva duşmanilor săi de moment şi sa  participe personal la campaniile militare ale armatele sale în funcţia de comandant suprem. A restaurat autoritatea sa asupra Statelor Papale, l-a obligat pe Cezar Borgia să-i predea cetăţile si să se refugieze în Franţa.

In timpul pontificatului său, Papa Iulius al II-lea a convocat al cincilea Conciliu de la Lateran, a creat Garda Elveţiană în 1505, a pus piatra de temelie a actualei Bazilici Sfântul Petru din Roma, pe care a inceput-o Donato Bramante si a pictat-o Rafael, pictorul sau favorit, a încurajat, de asemenea, pe Michelangelo, care a pictat marile fresce din Capela Sixtină.

1730: Papa Benedict al XIII-lea (al 243-lea papa)

Nascut Pietro Francesco Orsini, pe 2 februarie 1649, a devenit Papa pe 29 mai 1724, pe cand era  episcop de Cesena. Si-a luat numele de Benedict al XIII-lea. In timpul pontificatului sau, s-a lasat condus de Cardinalul Niccolo Coscia.

1741: Jethro Tull, agronom englez

A transformat practicile agricole prin inventarea şi îmbunătăţirea mai multor concepte, cel mai notoriu fiind invenţia sa din 1701,  semănătoarea mecanica, realizata în perioada cand locuia în Crowmarsh Gifford. Înainte de acest sistem mecanic, seminţele erau împrăştiate manual pe teren şi germinau la suprafaţa acestuia.

Maşina lui Tull îmbunătăţea considerabil acest principiu, prin saparea unei gauri la o adâncime specifica, dupa care era depusa o sămânţă si se acoperea totul la sfârşitul operaţiunii. Semanatoarea putea sa planteze trei rânduri deodata. Rezultatul imediat a fost o creştere a ratei de germinare şi a recoltei (cu un factor de până la 800%).

1894: Gustave Caillebotte, pictor, colectionar, mecena si organizator de expozitii  francez

După ce a început Facultatea de Drept, a intrat ca discipol în atelierul unui pictor academic, Leon Bonnat. În 1873, a trecut cu succes examenul de admitere la École des Beaux-Arts. Născut într-o familie de industriasi, moşteneşte la moartea tatălui său, în 1874, o proprietate Yerres (Essonne) şi o avere considerabila  pentru a-si permite să-si continue pasiunea sa pentru pictură. S-a folosit de mijloacele sale materiale pentru a deveni un mecena al prietenilor sai pictori, inclusiv Renoir, Degas şi Monet. A finantat, de asemenea expozitii impresioniste.

1912: Émile Lemoine, matematician francez (n. 1840)

1926: Heike Kamerlingh Onnes, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel (n. 1853)

1938: George Ellery Hale, astronom american (n. 1891)

1941: Frederick Banting, medic canadian, laureat al Premiului Nobel (n. 1891)

1972: Georgi Adamovici, poet rus (n. 1892)

1984: Mihail Șolohov, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1905)

Originar din regiunea Donului, a activat in Armata Rosie si a intrat in Partidul Comunist in 1932. Romanul Donul liniștit, in doua volume, i-a adus recunoașterea internationala. Acest roman, ce contine o caracterizare a luptei dintre cazaci si bolsevici, a fost catalogat in Uniunea Sovietica drept un exemplu de realism socialist si a devenit cel mai citit roman din Rusia. Alexandr Soljenitin si altii l-au acuzat de plagiere a scriitorului cazac Fiodor Kriukov. A mai scris si Pamant destelenit.

1991: Margot Fonteyn, balerină și coregrafă britanică (n. 1919)

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.