21 Septembrie

1860: Arthur Schopenhauer, filozof german (n. 1788)

Fiu al unui bancher și al unei romanciere, a studiat în diferite domenii înainte de a-și lua doctoratul în filozofie.

De la vârsta de 27 de ani, Schopenhauer concepuse principiile sistemului său filosofic, pe care le va defini în „Lumea ca voință și reprezentare”, care au apărut, trei ani mai târziu, într-un scepticism general.

Lucrare de o viață, a cărei gândire pesimistă conferă supremația voinței, până la crearea unei metafizici a voinței, o carte enigmatică, care definește lumea ca o voință activă ale cărei manifestări nu pot fi înțelese de cei care sunt înclinați către reprezentări și aparențe.

Astfel, întreprinderea lui Schopenhauer putea fi auzită cu greu de o lume care era hotărât să o nege. Cu toate acestea, gândirea sa nu este negativitate pură, ci trebuie să conducă la asceză și contemplare, principii mistice pe care le descoperise în Upanișade (carte sacră hindusă).

Considera Upanișadele, lucrările lui Platon și pe cele ale lui Immanuel Kant drept fundamente ale sistemului său filozfic, o doctrină metafizică a voinței, concepută ca o reacție împotriva idealismului lui Hegel.

În ciuda unei cariere presărate cu eșecuri, Schopenhauer va cunoaște un succes târziu, iar cea de-a doua ediție mai simplă a lucrării „Lumea ca voință și reprezentare” îl va face cunoscut întregii Europe.

19 î.Hr.: Virgiliu (Publius Vergilius Maro), poet roman (n. 70 î.Hr.)

Contemporan al poetului latin Horațiu și al fondatorului istoriei romane, Titus Livius, Publius Virgilius Maro sau Virgiliu a primit o educație bună în ciuda originilor sale modeste din mediul rural.

A trăit ultimele vremuri tulburi ale Republicii și a văzut nașterea epocii stabile și prospere a lui Augustus. Dacă opera sa a fost încununată de succes, Virgiliu a rămas foarte aproape de natură și a dus o viață solitară departe de viața politică romană.

Sub influența alexandrinismului, această sensibilitate artistică ce combină gustul pentru erudiție și cercetare prețioasă, apoi a lui Teocrit, a scris trei capodopere, „Bucolicele”, „Georgicele” și „Eneida”, care l-au făcut cel mai mare poet latin.

Poeziile sale, elogii ale vieții simple de la țară, ale naturii și ale armoniei cu cosmosul, au influențat toți poeții latini, dar au fost, de asemenea, un model pentru romantici și poeții pastorali.

[Alexandrinism: caracterul operei poeților alexandrini; caracter rafinat, erudit, subtil, ezoteric al artei și filozofiei în perioadele sale de declin.]

Mai mult…

454: Flavius Aetius (n. 396), general roman, Imperiul Roman de Apus

687: Papa Conon (n. 630)

1235: Andrei al II-lea al Ungariei (n. 1175)

1327: Regele Eduard al II-lea al Angliei (n. 1284)

1558: Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului, Neapolelui și al Siciliei (n. 1500)

1576: Girolamo Cardano, medic și matematician italian (n. 1501)

1832: Walter Scott, scriitor scoțian (n. 1771)

1842: James Ivory, matematician britanic (n. 1765)

1875: Prințesa Alexandra a Bavariei (n. 1826)

1897: Wilhelm Wattenbach, istoric german (n. 1819)

1939: Armand Călinescu, prim-ministru al României (asasinat) (n. 1893)

1954: Kokichi Mikimoto, inventator japonez (n. 1858)

1957: Regele Haakon al VII-lea al Norvegiei (n. 1872)

1961: Claudia Millian, poetă, soția poetului Ion Minulescu (n. 1887)

1971: Bernardo Houssay, medic, biolog si fiziolog argentinian, (Premiul Nobel pentru Medicină în 1947), (n. 1887)

1974: Jacqueline Susann, scriitoare americană (n. 1918)

1974: Walter Brennan, actor american (n. 1894)

1987: Jaco Pastorius, basist (ch. bas) american de jazz (n. 1951)

1992: Ion Băieșu, scriitor, dramaturg, jurnalist și autor de scenarii pentru televiziune și film (n. 1933)

1995: Rudy Perpich, politician croato-american (n. 1928)

1998: Florence Griffith Joyner, sportivă americană (n. 1959)

2002: Robert L. Forward, scriitor american (n. 1932)

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.