22 Ianuarie

1788: Lord Byron (George Gordon), poet englez (d. 1824)

George Gordon Noel Byron, al VI-lea Baron Byron. Unul dintre cei mai cunoscuți poeți romantici englezi, alături de Percy Bysshe Shelley și John Keats, contemporani ai săi, autor de satire, cunoscut in sec. al XIX-lea si ca “egoistul mohorat” din poemul sau autobiografic Pelerinajul lui Childe Harold. Acum este apreciat mai ales pentru realismul satiric din Don Juan. Acesta din urmă a rămas incomplet din pricina morții poetului.

Faima Lordului Byron se datorează nu numai operei, ci și vieții sale, trăită în extravaganță, cu numeroase povești de dragoste, datorii, despărțiri, acuzații de tot felul. Temperament liric, violent si excentric, natura solitara, a avut o existenta aventuroasa.

Creator al eroului romantic, denumit ulterior byronian, sumbru si impetuos, dominat de pasiuni tumultuoase si mai ales de sentimentul exacerbat al eului, a lasat o opera animata de o rara verva satirica (Pelerinajul lui Childe Harold, Don Juan, Manfred) si a exercitat o mare influenta asupra romantismului european. In conflict cu societatea engleza a epocii, s-a exilat pe continent. A sprijinit miscarea carbonarilor italieni si a luat parte la Razboiul pentru Independenta al poporului grec.

1440: Ivan al III-lea al Rusiei (d. 1505)

Ivan al III-lea cel Mare sau Ivan cel Mare, mare cneaz al Moscovei, suveran al întregii Rusii. Pentru a-si extinde teritoriile mostenite de la tatal sau, Ivan a condus cu succes mai multe campanii militare impotriva tatarilor, scotand Moscova de sub stapanirea hanatului Hoardei de Aur, printr-o victorie definitiva.

Este menționat în documente din anul 1450 ca mare cneaz, coregent al tatălui său. A fost un om de stat remarcabil, cu aptitudini politice și diplomatice ieșite din comun. A pus bazele administrative ale statului centralizat rus. În timpul cârmuirii acestuia, s-a definitivat formarea nucleului teritorial al statului Rus centralizat, fiind alipite statului Rus mai multe cnezate. În anii guvernării lui Ioan al III-lea s-au realizat construcții imense la Moscova (Kremlinul și Palatul de Granit), Kolomna, Tula și Ivangorod.

Prima soție a lui Ivan al III-lea a fost fiica domnitorului moldovean Ștefan cel Mare(1457-1504), Elena. Cea de-a doua soție a fost Zoe (Sofia) Paleolog, descendentă din ultimul împărat bizantin. A fost bunicul lui Ivan cel Groaznic.

1561: Francis Bacon, filosof, om politic englez, parintele metodei stiintifice moderne. (d. 1626)

Trăind în epoca nașterii științei moderne, Bacon și-a asumat sarcina elaborării unei metode noi, adecvate, care în opoziție cu scolastica sterilă, să favorizeze cercetarea științifică, cunoașterea și dominarea naturii de către om.

Condiția prealabilă a făuririi științei și metodei noi o constituie, pentru Bacon, critica cunoștințelor existente, eliberarea spiritului uman de sub tirania diverselor erori, prejudecăți și iluzii, denumite de el idoli (ai tribului, care țin de natura umană; ai peșterii, determinați de educația fiecărui om; ai forului, prin care sunt desemnate neconcordanțele limbajului cu viața reală; ai teatrului, generați de autoritatea tiranică a vechilor sisteme filosofice).

Ca om de stiinta a incercat sa ofere un fundament empiric stiintelor naturii, prezentandu-si metoda in Noul Organon (Novum Organum).

Bacon este inițiatorul empirismului și senzualismului modern: simțurile ne dau cunoștințe certe și constituie izvorul tuturor cunoștințelor. Știința adevărată se dobândește prin prelucrarea metodică, rațională a datelor senzoriale. Bacon pune astfel în opera sa principală Novum Organum (1620) bazele metodei inductive, caracterizată prin folosirea analizei, comparației, observației și experimentului.

Ca filosof, a fost unul dintre primii empiristi, considerand ca experienta este singura cale de cunoastere. A conceput o clasificare complexa a stiintelor care-i va influenta pe filosofii empiristi ai secolului al XVIII-lea. Empirismul sau va influenta filosofii britanici ai stiintei din sec. al XIX-lea.

Alte lucrari: Progresul cunoasterii (The Advancement of Learning), Istoria lui Henric VII (History of Henry VII, precum si lucrari pe teme juridice si constitutionale.

1592: Pierre Gassendi, fizician, matematician, astronom și filozof francez. (d. 1655)

1729: Gotthold Ephraim Lessing, scriitor, dramaturg, critic și filozof german, reprezentant de seamă al Iluminismului în Germania.

Spirit critic lucid, pătrunzător, caracter onest, optimist și independent, temperament viguros și combativ, Lessing a îndrumat viața culturală germană pe drumuri noi. (d. 1781)

Dupa studii de filosofie si estetica in Breslau, a scris importantul tratat Laocoon: Despre limitele picturii si ale poeziei. A scris, de asemenea, comedii, eseuri, tragedii si celebrul poem dramatic Nathan Inteleptul.

1849: August Strindberg, poet si dramaturg suedez, pasionat pictor și fotograf (d. 1912)

Teatrul său, prin originalitatea personajelor, a insemnat o influență importantă în literatura universală a secolului al XX-lea. În prefața piesei de teatru Domnișoara Iulia, Strindberg își prezintă „sufletele” (personajele) ca fiind „conglomerate, făcute din stadii trecute sau prezente ale civilizației, fragmente de umanitate, haine de duminică peticite, toate strânse la un loc, așa cum este ființa umană”. Strindberg spune mai departe despre personajele sale că a oferit posibilitatea „celui slab să repete cuvintele celui puternic” și a lăsat „diferite suflete să accepte sugestii, unul de la celălalt”.

1869: Demostene Russo, istoric român (d. 1938)

1869: Grigori Rasputin, călugăr rus (d. 1916)

Mai mult…

1875: David Wark Griffith, regizor american (d. 1948)

1879: Charles Drouhet, istoric literar român de origine franceză (d. 1940)

1879: Francis Picabia, pictor francez (d. 1953)

1885: Gheorghe Demetrescu, astronom și seismolog român (d. 1969)

1895: Lucia Bălăcescu Demetriade, pictor, grafician și cronicar plastic (d. 1979)

1907: Valeria Sadoveanu, scriitoare româncă (d. 1985)

1908: Lev Landau, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (d. 1968)

1909: U. Thant, diplomat birmanez, Secretar General al Națiunilor Unite (d. 1974)

1911: Bruno Kreisky, primul cancelar federal social-democrat al Austriei (d. 1990)

1916: Henri Dutilleux, compozitor francez

1919: Carl Larsson, pictor suedez (n. 1853)

Picturile, acuarelele și desenele sale prezintă de obicei secvențe din viața familiei pictorului care avea 8 copii. În operele sale apare frecvent locuința din Sundborn, soția sa Karin cu copiii. Pictorul împreună cu soția lui sunt considerați în Suedia, întemeietorii locuințelor în culori pastel, cu ferestre mari si luminoase. Casa lor este azi muzeu. În Germania Larsson devine cunoscut în 1909, prin cartea „Casa de sub soare”.

1920: Chiara Lubich, fondatoarea Mișcării Focolare (d. 2008)

1936: George Motoi, actor român de teatru și film, regizor de teatru

1936: Mihai Negulescu, poet român

1936: Alan Heeger, chimist american, laureat al Premiului Nobel

1945: Christoph Schönborn, cardinal, arhiepiscop al Vienei

1960: Michael Hutchence, muzician australian (INXS) (d. 1997)

1965: Steven Adler, toboșar american (Guns N’ Roses)

1966: Ecaterina Szabo, gimnastă română

1966: Caius Dobrescu, poet, eseist și prozator român

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.