Aniversari 23 februarie
1883: Karl Jaspers, filosof si psihiatru elvetian de origine germana care a avut o influență majoră asupra teologiei, psihiatriei și filozofiei moderne. (d. 1969)
Prin cercetarile sale si scrierea lucrarii Psihopatologie generala, a contribuit la fondarea unei psihopatologii riguroase, stiintifice. A predat filosofia la Universitatea din Heidelberg, pana cand regimul nazist i-a interzis sa mai lucreze. De la varsta de 65 de ani, a locuit in Elvetia, unde va preda la Universitatea din Basel. Capodopera sa, Filosofia, in 3 volume, a aparut in 1969, anul mortii sale. In aceasta carte isi dezvolta conceptia asupra scopului filosofiei care este, in opinia sa, unul practic, acela de a implini existenta umana.
In volumul Filozofie și Existență (1938), pentru Jaspers, termenul “existență” (Existenz) desemnează experiența de nedefinit a libertății și a posibilității; aceasta reprezintă o experiență care constituie partea autentică a indivizilor care devin conștienți de prezența ei, confruntându-se cu situatiile limita. Astfel, iluminarea filosofica poate fi atinsa doar in situatii limita care definesc fiinta umana: razboiul, vinovatia, conflictul, sansa, suferinta si moartea. In confruntarea cu aceste extreme, omul isi implineste propria existenta. Este unul dintre cei mai importanti reprezenanti ai existentialismului.
Opera lui Jaspers este comparata cu filozofia contemporanului său, Martin Heidegger. Într-adevăr, ambii doresc să exploreze sensul lui “Sein” (Ființei) și pe cel al lui “Dasein” (cel al Existenței). Deși au purtat o corespondență și au fost o vreme prieteni, afilierea lui Heidegger la Partidul nazist a pus capăt relației, Jaspers fiind căsătorit cu o evreică.
Doi dintre marii hermeneuți și fenomenologi, Paul Ricoeur (unul din elevii lui Jaspers) și Hans-Georg Gadamer (succesorul lui Jaspers la Heidelberg) au fost influentati de filosofia lui Jaspers.
1418: Papa Paul al II-lea (d. 1471)
1685: Georg Friedrich Händel, compozitor, organist, violonist englez de origine germana din perioada barocului tarziu (d. 1759)
A locuit in Germania pana la varsta de 30 de ani, apoi se va muta in Anglia unde va ramane tot restul vietii. Împreună cu contemporanul său Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanți reprezentanți în muzică ai stilului baroc din perioada târzie, creatiile lor reprezentand punctele culminante ale muzicii baroce.
Cea mai mare contribuţie a lui Händel la istoria muzicii a fost crearea unui nou gen: oratoriul dramatic, care se bazeaza pe de o parte, pe tradiţiile existente ale operei şi, pe de alta parte, pe forta propriei sale imaginaţii muzicale: “Israel în Egipt”, “Iuda Maccabeul”, “Mesia”.
Remarcabil pentru operele, oratoriile si compozitiile instrumentale. A scris cel mai frumos oratoriu din toate timpurile, Mesia. Este cunoscut si pentru piese ocazionale: Muzica apelor, Foc de artificii.
Händel – Suita muzicală Muzica apelor
Stilul operelor lui Händel s-a dezvoltat prin folosirea modelelor convenționale la tratarea dramatică a recitativelor, ariilor și părților corale. Marile sale opere se caracterizează printr-o magistrală îmbinare a patosului, scenelor dramatice și interludiilor orchestrale, prin folosirea modulațiilor armonice, instrumentalizării colorate, ritmului pregnant și intervenției soliștilor instrumentali sau vocali.
Aria Tornami a vagheggiar (Prefă-mă în dor) din opera Alcina
Opera lui Georg Friedrich Haendel reprezintă, împreună cu creațiile lui Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce. Händel a influențat generațiile următoare de compozitori ca Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven sau Felix Mendelsohn Bartoldy.
1883: Victor Fleming, regizor american (d. 1949)
După absolvirea liceului in Los Angeles, Victor Fleming a intrat în industria filmului, parcurgand cu rabdare esaloanele ierarhice. Operator, apoi director de imagine pentru Griffith, în 1915, cand il va cunoaste pe Douglas Fairbanks. Locotenent în timpul primului război mondial, va fi reporter de război în 1918 şi va filma pentru armata excursia preşedintelui Wilson în Europa. Întors în America, a realizat primele sale două filme Coşmaruri şi superstiţii şi Un laş la Hollywood, cu sprijinul lui Fairbanks.
Dintre filmele regizate: Vrajitorul din Oz, 1939, dupa romanul lui Lyman Frank Baum, care va primi numeroase premii, Pe aripile vantului, 1939, care va primi mai multe Oscaruri, Ioana d’Arc, 1948, ultimul sau film.
1887: Oskar Lindberg, compozitor și organist suedez (d. 1955)
1888: Mihail Săulescu, poet român (d. 1916)
1929: Alexei al II-lea, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse (d. 2008)
1829: Péter Ábel, scriitor, jurnalist, critic și istoric de cinema maghiar (d. 1992)
1932: Constantin Rădulescu, speolog român (d. 2002)
1944: Oleg Ivanovici Iankovski, actor rus de teatru și film (d. 2009)
1954: Viktor Iușcenko, politician ucrainean
1959: Valentin Stan, analist politic român
1960: Naruhito, Prințul Moștenitor al Japoniei