Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Aniversari
23 ianuarie

1783: Stendhal (Marie-Henri Beyle), scriitor francez (d. 1842)

Henri-Marie Beyle a fost un scriitor francez renumit pentru finețea analizei sentimentelor personajelor sale și pentru lipsa intenționată de sensibilitate a stilului său. Se crede că Stendhal și-a ales pseudonimul literar ca un omagiu adus lui Johann Joachim Winckelmann, fondatorul arheologiei moderne, născut în localitatea Stendal, Saxonia-Anhalt (Germania).

Stendhal este un autor care a marcat secolul al XIX-lea cu cărțile sale precum Roșu și Negru. Între romantism și realism, Stendhal înfățișează societatea din jurul său în lucrările sale.

Născut la 23 ianuarie 1783 la Grenoble sub numele Henri Beyle, Stendhal și-a pierdut foarte devreme iubita mamă și s-a trezit confruntat cu asprimea tutorelui său, starețul Raillane, apoi a tatălui său. În primii săi ani, a fosdt invadat de un sentiment de revoltă care i-a influențat opera și viața.

Cu gustul său pentru aventură, s-a alăturat armatei în 1800 și a părăsit Parisul pentru Italia. Mai întâi auditor la Consiliul de Stat (1810), și-a încheiat cariera militară ca inspector al bunurilor  mobile și clădirilor Coroanei.

Dragostea pe care o simțea pentru Italia l-a împins să se stabilească la Milano în 1814. A scris câteva eseuri, apoi s-a întors la Paris în 1821.

S-a integrat fără dificultate în societatea mondenă și a publicat unul dintre principalele sale romane, Roșu și Negru, 1830. Acest romantic cu sensibilitate accentuată a dat dovadă de un realism emoționant în operele sale, ceea ce l-a făcut să traverseze aceste două mișcări literare.

Afectat de sărăcie, s-a stabilit din nou în Italia și a făcut doar scurte sejururi în Franța. A publicat a doua dintre cele mai frumoase lucrări ale sale, Mănăstirea din Parma (Chartreuse de Parme), în 1839. A plecat la Paris unde a murit în 1842.

Romanul Roșu și Negru a fost publicat pentru prima dată la Paris pe 13 noiembrie 1830 fiind  al doilea roman al scriitorului, în care ilustrează portretul societății din acea vreme, cu subtitlul „Cronica secolului al XIX-lea” sau chiar „Cronica anului 1830”. Acesta este al doilea roman al lui Stendhal, după Armance, care marchează cea mai mare capodopera a sa. Împărțită în două părți, povestea reflectă pasiunile și ambițiile lui Julien Sorel în provincie, originar dintr-un orășel din Verrières, apoi în Besançon. Julien Sorel visează la ascensiune socială și la marea dragoste. Are două amante succesive, Louise de Rênal (soția protectorului său) și Mathilde de La Mole (fiica angajatorului său). Sorel a ezitat multă vreme între o carieră militară și una clericală, între pasiunea sa pentru Napoleon și atracția lui pentru religie, dar până la urmă nu a avut suficienți bani și a trebuit să-și ia o slujbă. Stendhal și-a numit mai întâi romanul Julien, înainte de a trece la acest titlu mai enigmatic: Roșu și Negru. Stendhal nu a explicat niciodată semnificația exactă a roșului și a negrului, dar cea mai comună interpretare sugerează că roșul simbolizează armata, iar negrul, clerul. Alții interpretează roșul ca fiind culoarea pasiunii, iar negrul, culoarea morții.

Mai mult…

1832: Édouard Manet, pictor si gravor francez, precursor al impresionismului (d. 1883)

În 1852, Edouard Manet decide să călătorească pentru a-si perfectiona studiile de arta, descoperind maestrii picturii în muzeele din străinătate. Astfel, în Olanda, a descoperit lucrările lui Frans Hals, dar va călători si în Germania, Italia şi Spania, unde a admirat picturile lui Velasquez şi Goya. La muzeul Luvru, pe care l-a frecventat cu asiduitate, a realizat primele sale picturi, copiind tablourile lui Titian, Tintoretto, Daumier, Delacroix şi Courbet.

Primele lucrări de inspiraţie proprie pe care le-a realizat, Copilul cu cirese sau Copilul cu cainele, sunt foarte marcate de influenta maestrilor spanioli: scenele sunt preluate din viaţa de zi cu zi. In curând, avea sa creeze si picturi controversate prin care s-a facut remarcat, lucru pe care nu l-a dorit, intentia lui fiind aceea de a schimba si a reînnoi pictura.

Bujori

Manet a fost ultimul pictor clasic și totodată primul pictor modern. Tablourile lui uimesc și astăzi și ne trezesc interesul, reprezentând astfel o parte incontestabilă a picturii universale.

Liliac alb

Plecând de la izvorul tradițiilor marilor maeștri, Manet a fost în măsură să lege sugestiile vremurilor vechi cu elementele moderne, fapt pentru care i s-a spus “pictor al zilelor noastre” (Charles Beaudelaire).

Mai mult…

1840: Ernst Karl Abbe, fizician german (d. 1905)

1853: Vintilă C.A. Rosetti, publicist român (d. 1916)

1872: Paul Langevin, fizician și inventator francez (d. 1946)

1898: Serghei Eisenstein, regizor, scenarist, scenograf, teoretician rus (d. 1948)

Serghei Eisenstein este unul dintre cei mai mari cineasti din Rusia care a revoluționat cinematograful la începutul secolului al XX-lea prin teorii de montaj. A regizat filmele “Ivan cel Groaznic” si “Crucișatorul Potemkin”.

1899: Eugen Aburel, medic român (d. 1975)

1907: Hideki Yukawa, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel (d. 1981)

1928: Mircea Horia Simionescu, scriitor român

1929: John Charles Polanyi, fizician şi chimist canadian de origine germana, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie

În 1986, a obţinut, împreună cu Dudley R. Herschbach şi Yuan T. Lee, Premiul Nobel pentru Chimie pentru contribuţiile lor la dinamica proceselor chimice elementare.

John Charles Polanyi s-a născut la Berlin în 1929, din părinţi maghiari. Familia lui a emigrat în Anglia în 1933. A studiat la Universitatea din Manchester, unde a obţinut doctoratul în 1952. In 1954, a fost cercetător la Universitatea Princeton şi în 1956 a fost numit lector la Universitatea din Toronto, apoi, in 1957, a devenit profesor al acestei universitati.

1928: Jeanne Moreau, actriță, cântăreaţă si realizatoare franceză

Este prima femeie aleasa ca membru al Academiei de Arte-Frumoase (Académie des Beaux-Arts) a Institutului Frantei, începând cu anul 2000 (fotoliu creat în 1998 în sectiunea Creatie artistica pentru cinematografie şi audiovizual). Ea este singura actrita care a prezidat de două ori juriul Festivalului de la Cannes în 1975 şi 1995.

A obtinut primul rol in filmul Asasinarea lui Richard Pottier în 1950, apoi în Nu va atingeti de grisbi de Jacques Becker în 1954. În 1956, a jucat în piesa Pisica pe acoperisul fierbinte.

1937: Elisabeth Păunescu, poetă și prozatoare româncă, stabilită din 1980 în SUA

1940: Ileana Mălăncioiu, poetă româncă

1943: Gary Burton, compozitor american de jazz

1946: José Arnoldo Alemán Lacayo, politician nicaraguan

1947: Megawati Sukarnoputri, politician indonezian 2001)

1957: Prințesa Caroline de Monaco, printesa de Monaco, fiica actritei Grace Kelly

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.