24 Februarie

1582: Papa Grigore al XIII-lea introduce o reformă a calendarului, care, în noua structurare, comportă o eroare de o zi la 3000 de ani (Calendarul gregorian)

Papa Grigore al XIII-lea a emis actul oficial (bula papală) care instituie “calendarul gregorian” ce urma sa intre in vigoare pe 4 octombrie 1582 (Italia). Aceasta initiativa reprezenta o reformă a calendarului iulian, pentru a corecta întârzierea (de zece zile), incepand de la Conciliul de la Niceea, prin eliminarea a zece zile in acel an, ca şi pentru a evita o noua întârziere în viitor, trei ani bisecti la fiecare patru sute de ani.

Structura calendarului gregorian este similara calendarului iulian al Romei antice în vigoare până atunci, dar se adăuga o zi, cea de 29 februarie, la fiecare 4 ani. (an bisect). Introducerea calendarului gregorian comporta, de asemenea, o punere în aplicare a unei a doua reforme mai dificile, decalajul gregorian care suprima zece zile ale calendarului, între 4 octombrie 1582 şi 15 octombrie 1582 pentru ţările care au urmat imediat Roma, ceea ce permite să se stabilească din nou echinocţiul de primăvară pe 21 martie, aşa cum a fost cazul la începutul erei creştine.

45 i.e.n.: Începutul calendarul iulian

Julius Caesar pune în aplicare un nou calendar, care va fi numit mai târziu calendarul iulian, în care a adăugat o zi la fiecare patru ani, dupa cea din 24 februarie, pe care a numit-o “a şasea zi înaintea Kalendelor lui martie” sau “bissextus” sau “bis sextillis” (de două ori a şasea, adica dublarea acestei a sasea zile dinaintea Kalendelor lunii martie), de unde numele de an bisect dat anului ce contine aceasta zi suplimentară.

Cezar, ştiind că anul mediu este format din 365,25 de zile, a decis, în anul 45 î.e.n, sa aplice un calendar nou. Astfel, calendarul iulian a înlocuit calendarul roman. Acest calendar era format din 12 luni de 30 – 31 zile, cu excepţia lunii februarie, care avea 28 de zile si careia, pentru a evita decalajele în timp, i se adauga o zi, a 29-a, la fiecare patru ani.

Dar acest calendar contine si el o eroare: un an iulian dureaza in medie cu 11 minute si 12 secunde mai mult decat un an tropical (anul tropical sau solar este măsurat în funcţie de soare) astfel ca in decursul secolelor diferenţa dintre calendarul iulian şi realitate devenea tot mai semnificativa. Pentru a corecta această eroare, Papa Grigorie al XIII-lea a propus calendarul gregorian. Pentru a corecta o eroare de 10 zile acumulate, s-a decis ca ziua urmatoare zilei de joi 4 octombrie 1582 sa devină vineri 15 octombrie 1582.

Vechiul calendar iulian a rămas în uz până în secolul XX în unele ţări.

303: Împăratul roman, Galerius, publică edictul prin care se începe persecuția creștinilor în Imperiul Roman de Răsărit

Marea Persecuţie desemneaza un val de represiune asupra creştinismului, initiat de Imperiul Roman, în timpul domniei lui Diocleţian, la inceputul secolului al IV-lea. Între februarie 303 şi februarie 304, patru edicte asigurau cadrul legal.

1340: Prima mențiune documentară a Târgului Siret

1525: Francisc I al Franței este învins în bătălia de la Pavia de către trupele imperiale germane. Suveranul francez cade prizonier în mâinile lui Carol al V-lea

Bătălia de la Pavia a fost un eveniment crucial pentru cel de-al şaselea război al Italiei (1521-1526). Ea marchează înfrângerea regelui Franţei în încercarea sa de a domina nordul Italiei. Francisc I a fost luat prizonier, retinut un an la Madrid şi este forţat să facă concesii majore pentru a fi eliberat în schimbul întemnitarii timp de patru ani a celor doi fii ai sai mai mari, Delfinul Francisc şi Henric al Franţei (viitorul Henric al II-lea).

El nu si-a recapatat libertatea, decat printr-un tratat oneros, semnat la Madrid in 1526, prin care a fost de acord să renunţe la Burgundia, Flandra şi ducatul de Milano in favoarea lui Carol Quintul. Cu toate acestea, la întoarcerea sa în Franţa, Francisc a pretins că acordul sau a fost obţinut sub presiune şi il reneaga. Fiii regelui au fost eliberaţi, după o detenţie lungă, in schimbul unui preţ de răscumpărare mare (2 milioane de coroane). Burgunzii au refuzat să se despartă de Franţa şi războiul reîncepe aproape imediat.

1538: Tratatul de pace de la Oradea, prin care se pune capăt luptelor dintre Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg pentru stăpânirea Transilvaniei

1663: Noua-Franţa a devenit colonie a coroanei

Ludovic al XIV-lea a revocat contractul cu “Compania celor 100 de asociati” (numita si Compania Noii-Franţe), care a eşuat în misiunea sa de a asigura colonizarea Noii-Franţe. Aceasta a devenit o colonie a Coroanei care va intra in posesia activelor ei. Alte contracte comerciale private au fost revocate. Regele a numit un nou guvernator şi un intendent.

1711: Premiera, la Londra, a operei Rinaldo de Georg Friedrich Händel, prima operă italiană scrisă pentru stagiunea londoneză

1717: Convenția dintre Ioan Mavrocordat și generalul Sainville. Trupele imperiale evacuează Muntenia, dar păstrează Oltenia. Convenția va fi invocată de austrieci pentru a justifica anexarea Olteniei.

1821: Mihail Șuțu, domnul Moldovei, solicită țarului Alexandru I trimiterea unui corp de oaste pentru a face față eteriștilor care conduși de Alexandru Ipsilanti trecuseră Prutul, la 22 februarie 1821

1848: Regele Louis-Philippe al Franței abdică

1856: S-a înființat, la Iași, Facultatea de Drept (24 februarie/7 martie)

1870: S-a inaugurat, în prezența domnitorului, noua clădire a Monetăriei Statului, de pe Șoseaua Kiseleff nr.3, unde s-au bătut primii Caroli de aur (20 de lei), cu efigia lui Carol I, realizată de gravorul Kullbrich

1897: Emil Berliner obtine un brevet de inventie pentru gramofon

1920: Crearea partidului nazist in Germania

În timpul unei reuniuni publice la Hofbräuhaus din Munchen, Adolf Hitler prezinta  pentru prima dată ideologia nazistă în faţa unei audienţe de 2000 de oameni. El propune, prin crearea unui partid nazist, crearea unui “Stat rasist naţional-socialist”. Hitler a publicat cartea sa-program “Mein Kampf” (Lupta mea), cinci ani mai târziu, în 1925.

1942: Inaugurarea postului de radio american Vocea Americii

 

1945: Guvernarea Rădescu. A avut loc, la București, o violentă demonstrație, în cursul căreia grupuri de agitatori bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților. Acest eveniment a permis ca A.I.Vâșinski, ministrul adjunct de Externe al URSS și președinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună, prin forță, guvernul Groza

1946: Juan Perón este ales președinte al Argentinei

1948: Demiterea abuzivă a lui Lucrețiu Pătrășcanu din funcția de ministru al Justiției; demiterea a fost urmată de arestarea, judecarea și executarea lui Pătrășcanu (în Penitenciarul Jilava, în aprilie 1954)

1948: Prin lege a fost desființată Adunarea Deputaților, a fost convocată Marea Adunare Națională iar puterea legislativă a trecut asupra Guvernului

1956: Hruşciov a denunţat crimele lui Stalin

La Congresul al XX-lea al Partidului Comunist al URSS, prim-secretarul Nikita Hruşciov a descris un bilant dezastruos al epocii lui Stalin (1941-1953). Timp de şapte ore, el a citit un raport edificator asupra “epurărilor staliniste” şi va contesta calitatile militare ale “tătucului popoarelor”. Aceste acuze vor determina o scindare intre Partidul Comunist din URSS si Partidul Comunist Chinez al lui Mao Tse-tung, care va apăra memoria lui Stalin.

1960: A început procesul intentat pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale unor intelectuali acuzați că au citit și răspândit operele lui Mircea Eliade; principalii inculpați erau Constantin Noica, Constantin Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu și Nicolae Steinhardt

1975: Trupa rock Led Zeppelin lansează dublul album Physical Graffiti

1981: Palatul Buckingham anunță logodna Prințului de Wales cu Lady Diana Spencer

2008: Cuba, este ales președinte al Cubei, Raul Castro, succede astfel fratelui său Fidel Castro.

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.