Comemorari

24 ianuarie

1965: Winston Churchill, om politic, prim-ministru al Marii Britanii în Al Doilea Război Mondial, scriitor, laureat al Premiului Nobel (n. 1874)

Pe lângă prestigioasa sa activitate politică, militară și statală, Winston Churchill a avut o imensă activitate literară în domeniile  memorialisticii, istoriei și publicisticii, fiind și un excepțional orator.

Pe 10 mai 1940, Winston Churchill a devenit prim-ministru al Marii Britanii şi simbol al rezistentei britanice fata de Hitler. Când partidul său a fost infrant, a doua zi după victoria aliaţilor, el a revenit la scris, publicand “Istoria popoarelor vorbitoare de limba engleza” si “Al Doilea Război Mondial”.  În 1953, a primit Premiul Nobel pentru Literatură. A fost primul străin caruia i s-a acordat titlul de cetăţean de onoare al Statelor Unite (Cei 7 cetateni de onoare ai SUA), in 1963. A activat in serviciul a 6 suverani şi a petrecut 62 de ani în Camera Comunelor din Londra.

41 i.e.n: Împăratul roman Caligula, cunoscut pentru excentricitățile sale și pentru despotism, este asasinat de Garda Pretoriană (n. 12)

Al treilea împărat roman și al treilea membru al dinastiei iulio-claudiene, domnind din 37 până în 41.

Gaius Augustus Germanicus, supranumit “Caligula” (caliga – cizmulita, sanda, în latină), s-a nascut cu o zi înainte de calendele din septembrie, anul 12, sub consulatul tatălui său.

Fiu al generalului Germanicus și al Agrippinei Maior, își petrece copilăria alături de tatăl său, în mijlocul soldaților de pe Rin. Copil fiind, isi însoţea mama, care il urma deseori pe tatăl său în taberele militare, iar cizmulitele pe care le purta, adaptate picioarelor lui mici, i-au adus supranumele de “Caligula”. Caligula a avut cinci fraţi şi surori: Nero Caesar, Drusus III, Drusilla, Julia Livilla, Agrippina, cea mica.

A fost nepotul şi, de asemenea, fiul adoptiv al împăratului Tiberius.

Tiberius a desemnat la tron atat pe propriul sau fiu, Gemellus, cat si pe Caligula; acesta din urma, s-a facut singur recunoscut de Senat (anul 37), astfel ca, deși în timpul lui Tiberius nu s-a afirmat în viața politică, la moartea acestuia (16 martie 37), este proclamat împărat de Garda Pretoriană și recunoscut de Senat.

A fost declarat mostenitor al tronului de catre Tiberius, dupa moartea misterioasa a parintilor si fratilor sai. A fost, probabil, implicat si in asasinarea lui Tiberius. Timp de sase-opt luni, de la urcarea pe tron, romanii au putut să se bucure de un împărat drept, util şi liberal, care i-a făcut sa uite sfârşitul sinistru al domniei lui Tiberius.

La șapte luni de la urcarea pe tron, a contractat o boală gravă, ceea ce l-a facut pe Caligula sa se schimbe în mod dramatic. De atunci, se va indrepta ca si unchiul sau spre despotism, va incepe sa dea semne de instabilitate mentala, manifestate prin capricii despotice si cruzime.

A devenit curând un împărat tiranic şi megaloman, considerandu-se el însuşi drept Jupiter (“Noul Soare”), de origine divină. La moartea surorii sale, Drusilla, a declarat-o zeiță.

Reinstaurând obiceiul proceselor intentate pentru trădare (38 d.Hr.), și-a executat susținătorii și a stors bani de la cetățeni. A jefuit Gallia (40 d.Hr.) și a început să plănuiască invadarea Britanniei.

A ridiculizat Senatul şi instituţia consulilor, a asasinat si a alungat cele mai multe dintre rudele sale şi a fost acuzat ca se distra practicand torturi oribile si de implicarea in multe asasinate arbitrare.

Extravaganțele și cruzimile, fastul serbărilor și risipirea tezaurului strâns de predecesorul său, măsurile fiscale opresive, declanșează două conspirații împotriva sa (în 39 și 40), soldate, fiecare, cu numeroase execuții.

Pe 24 ianuarie 41, Caligula este asasinat în apropierea palatului său din Roma, în urma unei conspirații a pretorienilor în frunte cu Cassius Chaerea și L. Annius Vincianus. Numele lui este supus de Senat unei “damnatio memoriae”. Îi succede la tron Claudiu I, unchiul său, proclamat împărat de Garda Pretoriană.

Initiatorul unei politici despotice de tip oriental elenistic, Caligula a devenit proverbial prin cruzimea si extravaganta hotararilor sale, iar asasinarea lui de catre pretorieni a fost un eveniment trait la Roma ca o eliberare.

772: Papa Ștefan al IV-lea (n. 720)

1866: Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluției de la 1848 din Transilvania (n. 1818)

1905: Nicolae Ionescu, publicist și om politic, membru fondator al Societății Academice Române

1920: Amedeo Modigliani, pictor italian, sculptor (n. 1884)

A studiat arta in Italia, apoi s-a stabilit la Paris (1906). Iniţial influenţat de Toulouse-Lautrec, s-a inspirat din tablourile lui Paul Cézanne, cubism şi perioada albastra a lui Picasso. Avea o viteza de executie remarcabila si nu isi retusa niciodata tablourile.

A expus mai multe tablouri la Salonul Independentilor din Paris (1908).

Sfatuit de Constantin Brancusi, a studiat sculptura africana si, in 1912, va expune 12 capete de piatra cu forme simplificate si alungite, reflectand influenta africana.

S-a intors la pictura, dar stilul picturilor sale, portrete si nuduri, conserva stilul sculpturii africane: asimetria compozitiei, liniile prelungi ale figurilor umane, simplitatea desenului.

Pictorita Jeanne Hébuterne, sotia lui Modigliani

Prin eliminarea aproape completa a clarobscurului, a obtinut o calitate sculpturala prin forta  conturului si bogatia culorilor juxtapuse.

Reprezentant al “Școlii Pariziene” (“École de Paris”), s-a evidențiat în scurta sa viață printr-o creație plină de eleganță și rafinament, care depășește granițele manierismului. Toată viața sa, Modigliani este în căutarea frumuseții perfecte, ușor abstracte, care să reprezinte sinteza idealului visat cu concretul, reprezentat de model.

Arta lui reflecta admiratia pe care Modigliani o avea pentru maestrii Renasterii italiene, dar si influenta lui Paul Cézanne si Constantin Brancusi.

1977: Ion Istrati, prozator (n. 1921)

1983: George Cukor, regizor american (n. 1899)

Din filmografia sa: Micutele doamne (Little women, 1933), David Copperfield, 1935, Poveste din Philadelphia (The Philadelphia story, 1940), Lumina de gaz (Gaslight, 1944), Cina la opt (Dinner at eight, 1933), S-a nascut o stea (A star is born,1954), My fair lady, 1964, Premiul Oscar.