Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Alte evenimente
24 iunie

24 iunie: Ziua Universală a Iei

Ziua Universală a Iei este recunoscută în întreaga lume și este sărbătorită în 48 de țări și în peste 100 de orașe. Cu prilejul Zilei Iei se pot fi organiza activităţi culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea iei.

În comunitățile românești din întreaga lume, începând cu anul 2013, Ziua Universală a Iei este sărbătorită pe data de 24 iunie, zi ce corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea denumită Sânziene sau Drăgaica.

Ziua Universală a Iei a luat naștere la inițiativa comunității La Blouse Roumaine din dorința de a promova moștenirea strămoșească și pentru a face ia recunoscută în întreaga lume. Denumirea comunităţii La Blouse Roumaine este inspirată dintr-un tablou realizat de pictorul francez Henri Matisse care a pictat lucrareaLa Blouse Roumaine a iei româneşti – “La blouse roumaine” în 1940, acesta fiind expus la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris.

În aprilie 1940, Matisse a finalizat tabloul La blouse roumaine, Ia românească, început la Paris și terminat la Nisa, unde se stabilise, poate un omagiu adus prietenelor sale românce din Franţa, care îl inspiraseră: Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles şi Martha Bibescu.

Bluza românească, Henri Matisse

În 2016, primarul din Washington a proclamat data de 24 iunie ca Ziua Universală a Iei, în semn de apreciere pentru inițiativa Ambasadei României în SUA.

Ia, componentă a costumului tradițional românesc, este o cămașă sau bluză tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii în motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele sunt împodobite și cu mărgele sau paiete.

Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziția decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau ”ie cu stele”. Partea din față a cămășii este și ea bogat brodată, prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci. Iile brodate cu ”spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru, potrivit Institutului Cultural Român.

În timp, finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.

Regina Maria a României și regina Elisabeta (Carmen Sylva) îmbrăcate în costum tradițional românesc:

Cromatica iei românești:

Iia de Suceava are culori sobre, dar plăcute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde închis.

Cea de Câmpulung e plină de roșu și negru și se lucrează cu fir gros, buclat, care dă volum.

În Vrancea, apare o geometrie puternică și culori tari: roșu, negru, albastru, verde, ocru – contraste; dar și o croială specială a mânecii: efectul de spirală nu e dat de râuri costișați ci de croiala mânecii, care este răsucită.

În Vlașca și Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuanțe de roșu, auriu, ocru.

În Romanați se folosește o combinație de albastru tare cu roșu și vișiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. În Gorj, mai ales în nord, se folosește doar negru (și ocru pentru încreț) – influență clară dinspre zona “Săliște”. În schimb compoziția, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, cârlige, etc. În Argeș și Vâlcea, de asemenea apar compoziții monocrome, dar e vorba de roșu închis și vișiniu, mai rar doar negru.

Cămășile specifice din Dobrogea, din Banat, Oaș, Maramureș, Transilvania: Hunedoara, Săliște, Apuseni, Bihor, Năsăud, Târnave, fiecare are o personalitate aparte deși unele sunt și ele compuse tot din 4 foi și încrețite la gât, au și elemente aparte în croială: ciupag, fodor, platcă. Ornamentele sunt specifice: în tablă, ciocănele, picături, umeraș, ‘peste cot’ etc.

Denumiri ale iei:

Cămașa cu altiță în: Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, în zona Branului şi a Covasnei

Cămașa cu tăblie în: zona Hunedoarei, a Pădurenilor şi în împrejurimile Aradului

Cămașa cu lăncez în: sudul și estul Transilvaniei, în Valea Bistriței, partea nordică a zonei Neamț și în Bucovina

Ia cu umăr în: sudul Transilvaniei, zona Sibiului și Făgărașului

Cămașa cu platcă în: Maramureș și Bihor

Costume tradiționale românești din Argeș

„Costumul românesc este un monument în sensul propriu al cuvântului. El nu stă în căsuța sociologică sau etnografică a îmbrăcămintei, ci în linie cu piramidele egiptene, cu catedralele franceze și cu digurile Olandei. El are acest drept pentru că este o probă adusă la maturitatea existenței unei civilizații închegate. El este una din mărturiile vizibile și tangibile ale civilizației satului de pe pământul nostru. Costumul românesc ne scoate din domeniul artei și ne duce în acela al istoriei. Pentru mine el nu se asociază cu hora satului, cu cimiliturile și cu poveștile populare ; el rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere, care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neîntrecutul său sistem de autoghidare și adaptare.” – Mircea Malița, România – Din tezaurul portului popular tradițional.

1441: A fost fondat Colegiul Eton – școală publică pentru băieți, localizată în Anglia.

1497: John Cabot declară Canada de Est drept proprietate a Angliei.

1509: Henric al VIII-lea este încoronat rege al Angliei.

1711: Țarul Petru I al Rusiei, sosește la Iași, unde se întâlnește cu domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir.

1812: Armata lui Napoleon Bonaparte invadează Rusia.

Împăratul francez Napoleon – care și-a masat trupele în Polonia, în primăvară, pentru a-l intimida pe țarul rus Alexandru I – și 600.000 de soldați ai Marii sale Armate au lansat o invazie nefastă a Rusiei.

1901: Are loc, la Paris, prima expoziție de pictură a spaniolului Pablo Picasso.

1910: Japonia invadează Coreea.

1918: A fost inaugurată prima cursă poștală, pe calea aerului, între Montreal și Toronto.

1926: Inaugurarea primei linii aeriene naționale civile, pe ruta București-Galați.

1927: Corneliu Zelea Codreanu, alături de Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață, înființează Legiunea Arhanghelul Mihail, cunoscută sub denumirea de Garda de Fier.

1941: Al Doilea Război Mondial: 2.000 prizonieri polonezi sunt evacuați din închisoarea Wilejka de către mai multe sute de colaboratori și de NKVD. Prizonierii sunt împușcați și trași în baionetă de către escortele lor și atacați apoi de către avioanele germane. Aproximativ 547 de prizonieri lipsesc cinci zile mai târziu.

1948: Blocada Berlinului: Reforma monetară, ce urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocupație, a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici, care au întrerupt complet comunicațiile cu zona occidentală pe uscat și pe apă; de la 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un „pod aerian” american; blocada a fost ridicată la 11 mai 1949.

1983: Yasser Arafat este expulzat din Damasc, Siria.

1991: Parlamentul României a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939.

1995: Alpiniștii Constantin Lăcătușu și Sorin Daciu escaladează culmea Batian (5.199 m) din Kenya, iar la 4 februarie realizează cea de-a doua ascensiune românească pe vârful Kibo (5.895 m) din masivul Kilimanjaro din Africa.

1998: A fost adoptată, la Roma, Convenția privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal (a intrat în vigoare la 22 iulie 1998). România a depus instrumentele de ratificare la 21 ianuarie 1998.

1999: Chitara cu care Eric Clapton a înregistrat Layla a fost vândută pentru 497.500 de dolari.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.