25 Decembrie

1950: A fost furata “Piatra destinului” (Stone of Scone)

Piatra destinului (Stone of Destiny), cunoscuta, de asemenea, sub numele de Piatra Scone (Stone of Scone), este un bloc de gresie folosit în ritualurile de încoronare în Scoţia. În mod tradiţional, se presupune a fi piatra pe care Iacov ar fi folosit-o drept perna. Se presupune  ca a fost folosita, iniţial, ca piatra de încoronare a primilor regi scoţieni din Dalriada, în perioada in care acestia traiau în Irlanda. Când au invadat Caledonia, se spune ca au luat-o cu ei în acest scop. Regii scoţieni erau asezati pe piatră în timpul ceremoniei de încoronare, probabil de pe vremea lui Kenneth Mac Alpin, în jurul anului 847. Ea a fost păstrata din motive istorice în biserica aflata in ruine din Scone (Scone Abbey), în apropiere de Perth, în Scoţia.

In 1296, piatra a fost luată de către Edward I, ca prada de război şi adusa la Westminster Abbey, unde a fost plasata sub scaunul de încoronare pe care suveranii englezi se asezau, pentru a simboliza dominatia lor atat asupra Scoţiei, cat si a Angliei. În ziua de Crăciun a anului1950, un grup de studenti patrioti, condusi de Ian Hamilton (avocat si nationalist scotian, cunoscut pentru rolul său în îndepărtarea Stone of Scone de la Westminster Abbey, în 1950), s-au hotarat sa sustraga piatra din catedrala Westminster.

În timpul operatiunii, au lăsat-o să cadă şi aceasta s-a rupt în două bucăţi. După ce au ascuns-o în comitatul Kent pentru câteva săptămâni, în portbagajul unei maşini împrumutate, riscau sa fie descoperiti in timpul controalelor rutiere pana la frontiera si trimisi inapoi în Scoţia. De aceea, piatra a fost incredintata unui politician proeminent din Glasgow care a aranjat să fie reparata profesional şi pusa într-un loc sigur.

O mare operatiune de cautare a fost comandata de guvernul britanic, dar în zadar. La începutul lunii aprilie a anului următor, scoţienii, crezând că guvernul va ceda opiniei publice împotriva solicitarii pietrei, au plasat-o simbolic pe altarul de la Arbroath Abbey, pe 11 aprilie 1951. Dar când poliţia londoneza a fost informata, piatra a fost rapid şi discret readusa la Westminster, deteriorand ceva mai mult relaţiile dintre cele două ţări.

În 1996, guvernul britanic a decis să retrocedeze Scone Stone, Scoţiei. Pe 15 noiembrie, după o ceremonie de predare, aceasta a fost asezata în Castelul Edinburgh. Unii scoţieni au considerat că ar fi fost mai bine daca era plasata într-un loc mai puţin simbolic. Cu toate acestea, ea va continua să fie temporar trimisa la Westminster pentru ceremonii de incoronare.

Mai mult: Batalia de la Dunbar

354: Papa Libérius, fixeaza data de nastere a lui Isus

Papa Liberiu (Liberius) stabileşte data de naştere a lui Hristos pe 25 decembrie, ziua în care Roma păgână sărbătoreste naşterea lui Mithras, “Sol Invinctus” (Dumnezeu Neînvins), zeul persan al luminii în religia iraniana antica.

496: Botezul lui Clovis

În ziua de Crăciun, Clovis a fost botezat la Reims, cu “peste 3000 de oameni din armata sa”, de către Episcopul Remi din Reims (Sf. Remi). Avea 32 de ani. Convertirea lui Clovis la creştinism se datorează insistenţei soţiei sale Clothide, prinţesă catolica burgundă. Clovis a devenit primul rege catolic al Occidentului.

597: Anglia adopta calendarul iulian

Calendarul iulian a fost ales de către Iulius Cezar în anul 46 î.Hr. El a înlocuit calendarul roman si era format din 12 luni. La fiecare 4 ani, se adauga o zi. Cu toate acestea, acest sistem adaugă prea mulţi ani bisecţi, comparativ cu anotimpurile astronomice; acestea apar cu aproximativ 11 minute mai devreme în fiecare an. S-ar părea că Cezar era conştient de această discrepanţă, dar nu i-a dat prea mare importanţă.

În Anglia, în 597, calendarul roman a fost înlocuit de calendarul iulian. Atunci când Papa Grigorie a adoptat calendarul gregorian, ţările europene il utilizau mai mult sau mai puţin. Anglia şi Marea Britanie il vor adopta pe 14 septembrie 1732, iar Rusia, în 1918.

800: Încoronarea lui Carol cel Mare de către Papa Leon al III-lea ca împărat al Occidentului

In timpul liturghiei de Crăciun din anul 800, Papa Leon al III-lea l-a încoronat pe Carol cel Mare “împărat al romanilor”, în Bazilica Sf. Petru din Roma, de rit bizantin. La 53 de ani, regele francilor şi lombarzilor devine împărat al Occidentului, peste un imperiu ce se întindea de la Marea Nordului la Italia şi de la Atlantic pana la Carpaţi. In această zi, Carol adaugă prenumelui sau cuvantul Magnus: cel mare, cel magnific.

875: Carol cel Pleşuv a fost încoronat împărat al Occidentului la Roma, de către Papa Ioan al VIII-lea

Carol al II-lea cel Pleşuv. Monarh al Franciei secolului al nouălea, nepotul lui Carol cel Mare, fiul împăratului Ludovic cel Pios, a fost poreclit cel Pleşuv, nu din cauza calvitiei, ci pentru că pe 5 mai 877, s-ar fi ras pe cap in semn de supunere faţă de Biserică, si aceasta, în pofida obiceiului franc in care regele trebuie sa aiba părul lung. În conflict cu fraţii săi pentru impartirea imensului imperiu al bunicului lor, mostenit de tatăl lor, a trebuit să aştepte până la sfârşitul vieţii pentru a primi coroana imperiala.

1066: William Cuceritorul a fost încoronat rege al Angliei la Westminster Abbey, Londra

La moartea vărului său Eduard Confesorul, rege al anglo-saxonilor, în ianuarie 1066, William a pretins tronul, susţinând că Edward, neavand copii, l-a desemnat ca moştenitor în timpul unei vizite pe care William i-a facut-o (probabil în 1052), iar Harold Godwinson i l-a promis atunci când William il va face cavaler.

Pentru a da mai multă greutate revendicarii sale, William a debarcat în Anglia pe 28 septembrie 1066 şi l-a învins pe Harold in batalia de la Hastings, pe 14 octombrie, după care ia in stapanire tronul. Pentru a-si finaliza triumful, a fost încoronat la Westminster Abbey (in ziua de Crăciun, 1066), ceea ce au continuat sa faca de atunci incolo toti monarhii englezi.

1541: Inaugurarea frescei Judecatii de Apoi din Capela Sixtină

Fresca Judecăţii de Apoi din Capela Sixtină a fost inaugurata. Măsurand aproximativ 13/12 metri şi realizata de Michelangelo, tulburatoarea lucrare oferă o viziune dramatica şi dureroasa a Judecăţii de Apoi, rupandu-se astfel de tradiţie. Reprezentarea a peste patru sute de personaje, nuduri, a provocat critici puternice. Unele personaje vor fi chiar “îmbrăcate” în 1566.

1559: Ioan Angelo de Medici a fost ales Papă sub numele de Pius IV

1705: Predictia lui Edmund Halley

În 1705 Edmond Halley a prezis, utilizând noile legi formulate de mecanica cereasca a lui Newton, că această cometă, văzută în 1531, 1607, şi 1682 va reveni în 1758.

1741: Inventarea gradelor Celsius de catre fizicianul si astronomul suedez Anders Celsius

1758: Cometa Halley a reaparut

În ziua de Crăciun, asa cum a fost prevazut de astronomul englez Edmund Halley, cometa care ii poarta numele a apărut din nou

Intrucat cometele observate în 1531, 1607 şi 1682 aveau aceleaşi elemente, Edmund Halley concluzionează că ele formau unul si acelasi astru, avand o perioadă cuprinsa intre 75 si 76 de ani. El a avut chiar curajul de a prezice o revenire intre 1758-1759, atribuind neregularitatea perioadei de revenire acţiunii planetelor întâlnite în timpul acestei călătorii de lungă durată. Aceasta cometa care ii poarta numele, a apărut intr-adevar, la momentul indicat. Nu va apuca sa-si vada predictia adeverita, intrucat a murit pe 14 ianuarie 1742.

1908: Apare, la Vălenii de Munte, gazeta „Neamul Românesc literar”, sub conducerea lui Nicolae Iorga

1916: Regele Ferdinand a instituit ordinul militar de război “Mihai Viteazul”, cu trei clase

1926: Hirohito este noul imparat al Japoniei

1932: Un cutremur cu magnitudinea de 7,6 în provincia Gansu, China omoară ~70.000 oameni

1978: Forțe vietnameze invadează Cambodgia cu scopul de a distruge regimul Khmerilor Roșii care, din 1976 supusese populația unui monstruos “proces de reeducare” în care și–au găsit moartea aproape două milioane de cambodgieni, asasinați sau înfometați

1989: Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română

1989: În urma unui proces sumar, Tribunalul Militar Extraordinar Român a condamnat la moarte cuplul dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu

1991: Mihail Gorbaciov demisioneaza

Mihail Gorbaciov anunță într-o declarație televizată că demisionează din funcția de președinte al URSS, având în vedere situația creată odată cu formarea CSI (Comunitatea Statelor Independente).

Aflat in imposibilitatea de a continua să conducă Uniunea Sovietică care s-a dezintegrat, Mihail Gorbaciov a anunţat demisia ca preşedinte. Într-o alocutiune televizată, Gorbaciov a anunţat oficial demisia din funcţia de preşedinte sovietic, transmitand puterea  preşedintelui rus Boris Elţîn şi noii Comunitati a Statelor Independente. Odata cu plecarea parintelui Perestroikai, va disparea ultimul simbol al puterii sovietice destramate. În şapte ani de luptă continuă, Gorbaciov a încercat să reformeze sistemul sovietic şi, ca urmare a eşecului, a petrecut anul 1991 luptand pentru supravieţuirea personala in politica.

1991: Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice hotărăște schimbarea denumirii statului din U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) în Federația Rusă

2000: Ultima eclipsă de Soare a mileniului doi; grad de acoperire 72%; punct de maximum 17:35:00 UT; lățimea maximă a umbrei 122 km; a fost vizibilă din nord-vestul SUA, nord-estul Canadei, sudul Groenlandei

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.