Comemorari 25 noiembrie
1972: Henri Coandă, inventator și inginer roman, creatorul primului avion cu reacție din lume (n. 7 iun. 1886)
Henri Marie Coandă, 7 iun. 1886 – 25 nov. 1972, academician și inginer aeronautic român, pionier al aviației, fizician, specialist în aerodinamică și mecanica fluidelor, inovator, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă numele, Efectul Coandă.
Henri Coandă s-a născut în București, la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatăl lui a fost generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Școala națională de poduri și șosele din București și fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp, în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania (Morlaix, Finistère).
Încă din copilărie viitorul inginer și fizician era fascinat de miracolul vântului, de care își va și aminti mai târziu. Henri Coandă a fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din București, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iași 1899. Termină liceul în 1903 primind gradul de sergent major și își continuă studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București.
Detașat la un regiment de artilerie de câmp din Germania 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Tehnică) din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice și mai ales de tehnica aviaticii, în 1905, Coandă construiește un avion-rachetă pentru armata română.
Între 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare în Belgia, la Liège, și la Institutul tehnic Montefiore. În 1908 se întoarce în țară și e încadrat ofițer activ în Regimentul 2 de artilerie. Datorită firii sale și spiritului inventiv care nu se împăcau cu disciplina militară, a cerut și a obținut aprobarea de a părăsi armata, după care, profitând de libertatea recâștigată, a întreprins o lungă călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan – Teheran – Tibet. La întoarcere pleacă în Franța și se înscrie la Școala superioară de aeronautică și construcții, nou înființată la Paris 1909, al cărei absolvent devine în anul următor, 1910, ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici.
Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni un avion fără elice, numit convențional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon Internațional de Aeronautică de la Paris 1910.
Primul avion cu reacție al lui Coandă, prezentat la al doilea Salon Internațional de Aeronautică de la Paris 1910, Coandă-1910
Coandă a susținut după 1956 că în timpul unei încercări de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experiență, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc. Deocamdată nu au fost găsite surse contemporane evenimentului care să coroboreze această narațiune.
Între 1911-1914, Henri Coandă a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, Anglia și a construit avioane cu elice de mare performanță, de concepție proprie. În următorii ani se întoarce în Franța, unde a construit un avion de recunoaștere 1916 foarte apreciat în epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, primul tren aerodinamic din lume și altele.
În 1934 obține un brevet de invenție francez pentru Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la fenomenul numit astăzi „Efectul Coandă”, constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex. Această descoperire l-a condus la importante cercetări aplicative privind hipersustentația aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet și altele.
Henri Coandă revine definitiv în țară în 1969, ca director al Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST), iar în anul următor, 1970, devine membru al Academiei Române. Henri Coandă a murit la București, pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.
1185: Papa Lucius al III-lea
1885: Alfonso al XII-lea, rege al Spaniei (n. 1857)
1885: Grigore Alexandrescu, poet și fabulist român (n. 1810)
1920: Gaston Chevrolet
Gaston Chevrolet s-a născut în Franţa, părinţii lui fiind elveţieni. Cei doi fraţi mai mari, Louis şi Arthur, stabiliti în Statele Unite, l-au invitat să li se alăture şi astfel a inceput sa lucreze la compania de automobile pe care o fondasera, devenind si pilot de curse. În 1919, el a participat la raliul Indianapolis 500 şi a terminat cursa pe locul al 10-lea (fratele său, Louis, pe al 7-lea). În anul următor, în acelaşi loc, el a dominat si a castigat cursa la volanul unui masini conceputa de firma lor, stabilind un record în această cursă, fără a schimba anvelopele. În acelaşi an, 1920, el participa la cursa Beverly Hills Speedway din California, cursa in care isi va pierde viata. .
1950: Johannes Vilhelm Jensen, scriitor danez (n. 1873)
1959: Gerard Philippe, actor francez (n. 1922)
1960: John F. Kennedy Jr.
Fiul presedintelui american John F. Kennedy si al Jacquelinei Kennedy Onassis. Pe data de 16 iulie 1999, John Kennedy Jr. a murit într-un accident de avion impreuna cu soţia sa, Carolyn Bessette, in drum spre o ceremonie de casatorie in vest.
1968: Upton Sinclair, romancier și om politic american (n. 1878)
1994: Gheorghe Vitanidis, regizor român (n. 1929)
1999: Alexandru Ciorănescu, prozator, poet, dramaturg și istoric literar (n. 1911)
2009: Theodor Hristea, lingvist român (n. 1930)