Aniversari 27 decembrie
1896: Louis Bromfield, romancier, dramaturg și eseist american (d. 1956)
Născut Louis Brumfield, în Mansfield, a studiat mai întâi agronomia la Universitatea Cornell din 1914 până în 1916, apoi s-a orientat către studiile de jurnalism la Universitatea Columbia.
A fost membru al asociației Phi Delta Theta, dar odată cu Primul Război Mondial, nu a trecut mai mult de un an până să plece în Europa ca brancardier voluntar în Franța, în cadrul American Field Service.
Decorat cu medalia Crucea de război și Legiunea de Onoare, s-a întors la New York în 1919 și și-a găsit un loc de muncă ca reporter.
Primul său roman, Dealul cu chiparoși, publicat în 1924, i-a câștigat faima imediată. În 1927, a câștigat Premiul Pulitzer pentru roman pentru Toamnă timpurie. Ulterior, toate romanele sale (aproximativ treizeci în total) au devenit bestseller-uri, iar câteva dintre ele au fost chiar adaptate pentru cinema, Musonul și Doamna Parkington.
După un deceniu petrecut din nou în Franța, Bromfield s-a întors în Ohio-ul natal în 1938 pentru a aplica acolo principiile agriculturii ecologice, inclusiv hrana naturală pentru bovine, la ferma sa Malabar, lângă Lucas.
Dintr-un mare romancier de succes, Bromfield a devenit apoi eseist, dar și-a găsit un nou public datorită reputației sale de scriitor local și apărător al „întoarcerii la pământ”. Chiar și astăzi, mii de americani continuă să viziteze Ferma Malabar (Malabar Farm State Park), ferma scriitorului, care continuă să promoveze prin exemplu valorile și metodele agronomice ale lui Bromfield. Una dintre principalele atracții ale parcului este Pădurea Doris Duke, dedicată celebrului filantrop Doris Duke, care prin donațiile sale a permis Fundației Bromfield să mențină în viață această moștenire.
Bromfield a fost apropiat de mai multe celebrități interbelice, printre care arhitectul F. F. Schnitzer; Humphrey Bogart și Lauren Bacall s-au căsătorit la Malabar, Louis Bromfield fiind cavaler de onoare.
Humphrey Bogart și Lauren Bacall la Malabar, alături de Louis Bromfield
Louis Bromfield s-a căsătorit în 1921 cu fiica unui proeminent magistrat din New York, Mary Appleton Wood (d. 1952), care i-a născut trei fiice: Ann, Hope și Ellen.
În anii 1980, Louis Bromfield a fost inclus postum în Ohio Agricultural Hall of Fame, iar în decembrie 1996, pentru centenarul nașterii sale, Departamentul de Agricultură din Ohio a comandat un bust al celebrului scriitor pentru noul său sediu din Reynoldsburg.
Ideile vizionare ale lui Bromfield pentru agricultură continuă să se răspândească în întreaga lume. Fiica scriitorului american, Ellen Bromfield-Geld, a inaugurat Malabar Brazil, o fundație menită să răspândească idealurile agriculturii ecologice. Fundația Malabar 2000 are în vedere crearea unui centru de formare la Malabar Farm pentru a prelungi încercările testate anterior în comitatul Richland de Louis Bromfield.
1571: Johannes Kepler, matematician, astronom și naturalist german, a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler). A descoperit că Pământul și planetele se mișcă în jurul Soarelui, pe orbite eliptice. În matematică este considerat precursor al calculului integral. (d. 1630)
Legile lui Kepler:
1. Planeta se mișcă în jurul Soarelui pe o orbită eliptică, în care Soarele reprezintă unul din focare.
Astronomii incepând de la Ptolemeu până la Nicolaus Copernic credeau că planetele se mișcă pe traiectorii circulare, sau traiectorii care pot fi obținute din suprapunerea mai multor traiectorii circulare. Johannes Kepler, în 1609, a infirmat această presupunere. După studiul materialelor rezultate din observațiile minuțioase a lui Tycho Brahe, el a dedus că planetele se mișcă pe traiectorii eliptice.
2. Linia dreaptă care unește planeta cu Soarele (“raza vectoare a planetei”) mătură arii egale în perioade de timp egale sau, formulat echivalent, viteza areolară a razei vectoare e constantă.
Din aceasta lege, numită a ariilor egale, rezultă că o planetă se deplasează cu atât mai repede cu cât este mai aproape de Soare. În cazul Pământului, raza vectoare mătură într-o secundă o arie de peste 2 miliarde km2.
3. Pătratul perioadei de revoluție a planetei, u, este proporțional cu cubul semiaxei mari a orbitei, a:
u² α a³
Aceste legi descriu mișcările planetelor cu o aproximație suficientă în unele calcule, dar adesea sunt necesare modificări care să țină seama de alte efecte. Unele abateri se datoreaza efectelor reciproce ale gravitației dintre planete, mișcării stelei datorită atragerii planetelor și efectelor relativiste. Aproximația este relativ bună când masa planetei este neglijabilă față de masa stelei.
Legile lui Kepler au constituit baza pentru formularea legilor gravitației de către Isaac Newton și au o deosebită importanță pentru înțelegerea mișcării corpurilor cerești, de exemplu a Pământului și a celorlalte planete în jurul Soarelui, sau a Lunii și a sateliților artificiali în jurul Pământului.
1715: András Adányi, scriitor, poet și călugăr iezuit maghiar (d. 1795)
1717: Papa Pius al VI-lea (d. 1799)
1822: Louis Pasteur, om de știință francez, pionier în domeniul microbiologiei, membru al Academiei Franceze (d. 1895)
Chimist şi biolog francez, Louis Pasteur a desfăşurat cercetari asupra stereochimiei şi asupra procesului de fermentaţie. A arătat că fermentatia se datoreaza acţiunii microorganismelor şi că “generaţia spontană” de microbi nu exista. A folosit drept cobai viermii de mătase (1865), şi apoi, după o cercetare asupra vinurilor, a propus o metodă de conservare a berii, pasteurizarea.
Intre1870 si 1886 a elaborat cea mai importantă parte a operei sale dedicata bolilor infectioase. Pasteur a arătat natura microbiana a cărbunelui, a descoperit stafilococul, streptococul si a realizat vaccinul împotriva antraxului şi rabiei, care i-a adus celebritatea.
1832: Pavel Mihailovici Tretiakov, critic și umorist rus, fondatorul Galeriei de artă plastică care îi poartă numele
1897: Tudor Vianu, poet, estetician și filozof român, membru al Academiei Române; a fost director general al Comisiei Naționale pentru UNESCO, director general al Bibliotecii Academiei Române, director al Teatrului Național din București (d. 1964)
1901: Marlene Dietrich, figură legendară a cinematografiei, actriță de film, teatru, music–hall, operetă, cântăreață germana (d. 1992)
Marie Magdalene Dietrich nu a reuşit să urmeze cariera de violonist pe care o dorea înainte de a deveni marea actrita cunoscuta. Autoritara şi independenta, s-a hotarat, la vârsta de 11 ani, sa-si schimbe numele in Marlene. In 1928, a primit primul sau rol în filmul “Tragedia iubirii”, de Joe May, înainte de a întruchipa personajul care va face din ea un mit, cel al Lolei, din “Ingerul albastru”.
Totusi, pasiunea pentru muzica nu a parasit-o pe Marlene. Astfel, actrita, naturalizata cetatean american, nu a ezitat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, să cânte pe front pentru a ridica moralul combatanţilor. In 1953, Marlene abandonează filmul pentru a sustine spectacole de music-hall în salile de concerte din Las Vegas. Cea care a dezaprobat sus si tare regimul hitlerist, a revenit pentru prima dată la Berlin în 1960. Populaţia ii va face o primire rezervata.
1943: Joan Manuel Serrat, cantautor catalan
1948: Gerard Depardieu, actor francez
Gérard Depardieu, Gérard Xavier Marcel Depardieu s-a născut pe 27 decembrie 1948 la Chateauroux, în Indre, Franţa si este actor, regizor, producător de film şi om de afaceri francez.