Aniversari 28 februarie
1553: Michel de Montaigne, scriitor, filosof francez (d. 1592)
S-a nascut intr-o familie din mica nobilime si a beneficiat de o educatie clasica excelenta, pana la varsta de 6 ani vorbind numai in limba latina. A studiat dreptul si a fost consilier in Parlamentul din Bordeaux, unde l-a intalnit pe avocatul Etienne de La Boétie. Prietenia cu La Boétie, l-a determinat ca dupa moartea acestuia, in 1563, datorita golului resimtit in urma pierderii lui, sa-si inceapa cariera de scriitor. In 1571, se retrage la castelul lui si incepe sa scrie celebrele Eseuri si o serie de reflectii pe diverse teme. Critic la adresa timpului sau, a cautat cunoasterea prin autoexaminare, descriind conditia umana intr-o etica a autenticitatii, acceptarii de sine si a tolerantei.
A fost unul din cei mai importanți scriitori francezi ai Renașterii. Este cunoscut ca fiind cel care a popularizat eseul ca specie literară și pentru ușurința cu care trecea de la speculații intelectuale serioase la anecdote, unele cu caracter autobiografic. Colecția sa voluminoasă de „Essais” (cuvânt ce propriu-zis însemna „Încercări”) conține unele din cele mai influente eseuri din istoria literaturii occidentale. Scrierile lui Montaigne au influențat în mod direct scriitori ca William Shakespeare, Ralph Waldo Emerson, Jean-Jacques Rousseau, Friedrich Nietzsche.
Pe timpul vieții, Montaigne a fost apreciat mai mult pentru calitățile sale ca om de stat decât pentru cele de scriitor. Tendința afișată în eseurile sale de a divaga spre anecdote și meditații personale era văzută pe atunci ca un defect mai degrabă decât o inovație, iar motto-ul său „Eu însumi sunt tema cărții mele” a fost privit de către scriitorii contemporani ca o formă de „răsfăț”. Cu timpul, însă, Montaigne va fi recunoscut drept cel ce a exprimat, poate mai bine ca oricare alt autor din timpul său, gândurile și îndoielile care îi frământau pe oamenii din epoca sa.
Rămânând, într-o măsură remarcabilă, modern și în ziua de astăzi, încercarea lui Montaigne de a analiza lumea prin intermediul unicului sau filtru implicit, propria-i judecată, a făcut ca scrierile sale să fie mai accesibile decât cele ale oricărui alt scriitor renascentist. Literatura non-ficțională modernă își datorează în mare parte nașterea lui Montaigne, iar scriitori de toate orientările continuă să se inspire din opera lui, datorită îmbinării reușite a culturii și a autobiografiei.
1672: Mihály Ács (fiul) (Aachs sau Aács), scriitor eclesiastic evanghelic maghiar (d. 1710)
1754: Gheorghe Șincai, istoric, filolog, poet român, reprezentant al Școlii Ardelene (d. 1816)
1804: Antoine Plamondon, pictor portretist canadian, discipol al lui Joseph Légaré
1863: Gheorghe Marinescu, medic, fondator al școlii românești de neurologie (d. 1938)
1895: Marcel Pagnol, romancier, dramaturg şi cineast francez, primul regizor ales membru al Academiei Franceze (1946).
Ca scriitor, este autorul lucrarilor: Marius, Fanny, Gloria tatălui meu, Castelul mamei mele, Timpul secretelor, Timpul dragostei, Secretul mastii de fier. In calitate de regizor şi scenarist a realizat filmele: Cezar, Sotia brutarului, Dama cu camelii.
1901: Linus Pauling, chimist american, laureat al Premiului Nobel (d. 1994)
1903: Vincente Minnelli, regizor american (d. 1986)
1907: (s.v.) Mircea Eliade, scriitor, filozof și istoric al religiilor (d. 1986)
1913: Géza Vida, sculptor maghiar din România (d. 1980)
1926: Virgil Almășanu, pictor român (d. 2009)
1929: Frank Gehry, arhitect american
1930: Leon Neil Cooper, fizician american
1935: Alex Janvier, pictor muralist canadian
1939: Daniel Tsui, fizician american de origine chineză
1942: Brian Jones, muzician englez (The Rolling Stones) (d. 1969)
1948: Steven Chu, fizician american
1953: Principesa Irina a României, fiica regelui Mihai al României