1951: Ludwig Wittgenstein, filosof britanic de origine austriaca, profesor de filosofie la Universitatea din Cambridge din 1939 până în 1947 (n. 1889)
Descris de mentorul şi colegul sau, Bertrand Russell, drept “cel mai perfect exemplu de geniu pe care l-am cunoscut, asa cum este conceput în mod tradiţional, pasionat, profund, intens şi dominator”, Wittgenstein este cunoscut pentru faptul de a fi inspirat două dintre miscarile filosofice principale ale secolulului, pozitivismul logic (neopozitivismul) şi filosofia limbajului obişnuit.
A fost unul dintre cei mai de seama filosofi ai sec. XX, autorul unor contribuții fundamentale în dezvoltarea logicii moderne și filosofiei limbajului, deși în decursul vieții a publicat o singură carte: Tractatus Logico-Philosophicus. Culegerea de prelegeri și notițe, în care mai târziu se distanțează de unele poziții inițial susținute în Tractatus, a fost publicată postum.
Cele doua lucrari majore ale sale, Tractatus Logico-Philosophicus, 1922 si Cercetari filosofice, publicata postum,1953, au inspirat o vasta literatura si au avut o contributie semnificativa la dezvoltarea ulterioara a filosofiei, in special in cadrul traditiei analitice. Personalitatea charismatica a lui Wittgenstein, a exercitat o puternica fascinatie asupra artistilor, dramaturgilor, poetilor, prozatorilor, muzicienilor si chiar a realizatorilor de film, astfel incat faima lui s-a raspandit dincolo de hotarele vietii academice.
1918: Barbu Ștefănescu Delavrancea, dramaturg, publicist și politician român (n. 1858)
1933: Konstantinos Kavafis, scriitor grec (n. 1863)
1937: Wallace Hume Carothers, chimist si inventator american, cercetator in domeniul chimiei organice
1939: Petre Iorgulescu-Yor, pictor român (n. 1890)
1975: Radu Gyr (Radu Demetrescu), poet, dramaturg și eseist român (n. 1905)
1980: Sir Alfred Hitchcock, regizor și producător american de origine britanica, cunoscut pentru filmele sale de aventura si suspans (n. 1899)
A fost pionierul multor tehnici aplicate in genul filmului de suspans si a thriller-ului psihologic. Considerat maestrul incontestabil al thriller-ului, Hitchcock se dovedeste un veritabil psiholog in prolifica sa creatie.
A lucrat la Londra intr-o companie americana de film, incepand din 1920, iar peste 5 ani, a fost promovat regizor. In filmul Chiriasul (The Lodger, 1926) apare o tema recurenta a filmelor sale: o persoana obisnuita implicata in evenimente iesite din comun. După o carieră de succes în Anglia sa natală, atat în filmele mute, cat si in cele sonore timpurii, Hitchcock s-a mutat la Hollywood. În 1956 a devenit cetăţean american, ramanand in rest, britanic.
Rebecca, primul sau film american, din 1940, transforma un roman romantic intr-o drama psihologica plina de suspans. Filmele de succes de mai tarziu, evidentiaza si mai mult talentul sau de maestru al genului: Barca de salvare (Lifeboat, 1944), Fascinatie (Spellbound, 1945), Notorious, 1944, Fereastra din spate (Rear Window, 1954), Vertigo, 1958, La nord, prin nord-vest (North by Northwest, 1959, Psycho (1960), Pasarile (The Birds, 1963), Frenezie (Frenzy, 1972).
Alte teme cum ar fi voyeurismul sau crima, apar in thrillerele Omul care stia prea mule (The Man Who Knew Too Much, 1934), Treizeci si noua de trepte (The 39 Steps, 1935) si Femeia disparuta (The Lady Vanishes, 1938).
2004: Emil Klein, violoncelist și dirijor român (n. 1955)
2008: Albert Hofmann, chimist elvetian, cunoscut pentru descoperirea acidului lisergic, LSD