Comemorari 29 ianuarie
1837: Aleksandr Puşkin, poet, romancier, dramaturg clasic și filosof rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne.
Pușkin a fost inițiatorul folosirii dialectului local în poeziile și piesele sale, creând un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul, idila și satira, asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat.
În dimineaţa zilei de 27 ianuarie 1837, l-a provocat la duel pe Georges Anthes, un tânăr francez care ar fi curtat-o pe sotia sa, Natalie Goncharova, fiind ranit de acesta.
Din lucrarile sale: Dama de pică (nuvelă “petersburgheză”), Boris Godunov (drama), Evgheni Oneghin (roman în versuri), Poezii (colecţie de poeme)
1119: Papa Gelasiu al II-lea
1601: Louise de Lorraine-Vandémont, soția regelui Henric al III-lea al Franței (n. 1553)
1820: Regele George al III-lea al Angliei (n. 1738)
George al III-lea, rege al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei. Foarte popular in Marea Britanie, a fost supranumit “George Fermierul”. In timpul domniei lui George al III, Marea Britanie a pierdut multe din coloniile sale din America de Nord după Războiul de Independenţă. Aceste colonii engleze, care și-au proclamat independența (1776) și și-au consolidat-o, învingând armatele engleze după un război îndelungat (1775-1783) vor deveni, mai târziu, Statele Unite. În plus, sub conducerea lui, Irlanda a fost anexata Regatului Unit (1 ianuarie 1801).
George al al III-lea a fost atins de o nebunie recurenta, apoi, permanenta. La acea vreme, doctorii erau neputincioşi în faţa bolii regelui. In prezent, se crede că George al III-lea a suferit de porfirie (tulburare in metabolismul pigmentului sangvin). Studii recente au dezvaluit nivelul ridicat de arsenic din părul lui George al III-lea, această substanţă toxică putand fi cauza problemei de sănătate mentală şi fizică a regelui. Ca si Napoleon I, George al III-lea folosea arsenicul pentru ingrijirea parului, asa cum se recomanda in epoca, acestuia atribuindu-i-se virtuti in mentinerea sanatatii podoabei capilare. Boala sa a fost subiectul filmului The Madness of King George (1994).
1888: Edward Lear, pictor, ilustrator, scriitor, poet englez, renumit in primul rand pentru nonsensul literar in poezie si in proza si mai ales pentru ale sale “limericks”, un fel de poeme fara sens si pline de umor.
Cel mai mic dintre cei 21 de copii, Lear a fost crescut de sora lui cea mai mare, Ann, iar de la vârsta de 15 ani și-a câștigat existența desenând. Ulterior, a lucrat pentru British Museum, a realizat desene de păsări pentru ornitologul John Gould și, în perioada 1832-1837, a realizat ilustrații ale menajeriei private a contelui Derby din Knowsley, Lancashire. Lear avea o afinitate naturală pentru copiii și nepoții contelui și a produs Cartea absurdului (A Book of Nonsense) (1846, extinsă în 1861). În 1835 a decis să devină pictor peisagist.
La Piana, acuarelă de Edward Lear, 1868, expusă la Institutul de Artă din Chicago
Măslini, ulei pe pânză, de Edward Lear, 1857, într-o colecție privată
Lear a suferit toată viața de epilepsie și melancolie. După 1837 a trăit mai ales în străinătate. Deși în mod natural era timid, a fost un călător constant și îndrăzneț, explorând Italia, Grecia, Albania, Palestina, Siria, Egiptul și, mai târziu, India și Ceylon [acum Sri Lanka]. Lucrând neobosit, a realizat nenumărate schițe în peniță și acuarelă de mare acuratețe topografică. Lear le-a transformat în acuarele și picturile în ulei de mari dimensiuni, finisate cu grijă, care au devenit pilonul său financiar. În timpul vieții sale de nomad a trăit, printre altele, la Roma, Corfu și, în cele din urmă, cu celebra sa pisică, Foss, la San Remo.
Lear a publicat trei volume de desene de păsări și animale, șapte cărți ilustrate de călătorie (în special Journals of a Landscape Painter in Albania / Jurnalele unui pictor peisagist din Albania etc., 1851) și patru cărți de nonsensuri – A Book of Nonsense, Nonsense Songs, Stories, Botany, și Alphabets (1871), More Nonsense, Pictures, Rhymes, Botany, etc. (1872) și Laughable Lyrics (1877). O colecție postumă, Queery Leary Nonsense (1911), a fost editată de Constance Braham Strachey.
1906: Regele Christian al IX-lea al Danemarcei (n. 1818)
1937: Marc-Aurèle de Foy Suzor-Côté, pictor si sculptor canadian
1939: William Butler Yeats, poet și dramaturg irlandez, una dintre cele mai importante figuri al literaturii secolului XX, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1923. (n. 1865)
1996: Marian Hudac, actor român (n. 1934)
1970: Lawren Harris, pictor canadian
2003: Matei Gheorghiu, actor român (n. 1926)
2006: Ludovic Spiess, tenor român (n. 1938)