Alte evenimente 29 mai
29 mai – Ziua internațională a Căștilor albastre, forțele de menținere a păcii ale Națiunilor Unite – International Day of United Nations Peacekeepers
Această zi aduce un omagiu tuturor celor care au slujit și încă slujesc în operațiuni de menținere a păcii, datorită nivelului lor ridicat de profesionalism, de dăruire și curaj și onorează memoria celor care și-au pierdut viața în slujba păcii.
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat forțelor de menținere a păcii ale Națiunilor Unite în 1988.
Ziua Internațională a a forțelor de menținere a păcii (Căștile albastre) ale Națiunilor Unite, are loc în fiecare an pe 29 mai, fiind un eveniment creat în decembrie 2002 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Această zi onorează personalul civil, de poliție și militar pentru contribuția lor neprețuită la activitatea Organizației Națiunilor Unite.
Data marchează aniversarea înființării în 1948 a organismului Națiunilor Unite responsabil de monitorizarea armistițiului, însărcinat cu aplicarea încetării focului în timpul războiului arabo-israelian din 1948-1949.
Aceasta este o ocazie de a aduce un omagiu forțelor de menținere a păcii care și-au pierdut viața slujind sub drapelul Națiunilor Unite începând din 1948. Ei au primit cu titlu postum medalia Dag Hammarskjöld.
Dag Hammarskjöld s-a născut pe 29 iulie 1905 la Jönköping, Suedia și murit într-un accident aerian pe 18 septembrie 1961, în Rhodesia de Nord (în prezent Zambia), diplomat suedez, care a fost secretar general al Națiunilor Unite în perioada 1953-1961. Premiul Nobel pentru Pace i-a fost acordat în anul morții sale, postum.
363: Împăratul roman Iulian învinge armata sasanidă în Bătălia de la Ctesiphon, sub zidurile capitalei sasanide, dar nu poate captura orașul.
1176: Bătălia de la Legnano: milițiile Ligii Lombarde au înfrînt armata împăratului Frederic I Barbarossa
Confruntați cu ambițiile împăratului german, orașele din nordul Italiei s-au revoltat și s-au unit în Liga Lombardă. Susținută de papa Alexandru al III-lea, dușman al împăratului, Liga Lombardă a câștigat victoria la Legnano împotriva trupelor lui Frederic I Barbarossa. Acesta din urmă va fi ulterior obligat să recunoască autoritatea papei Alexandru al III-lea în timpul tratatului de pace semnat la Veneția în 1177.
Bătălia de la Legnano (parte a Războaielor Guelfilor și Ghibelinilor) a avut loc pe 29 mai 1176, la periferia orașului Legnano, în provincia Milano. Această confruntare a jucat un rol crucial în războiul purtat de Sfântul Imperiu Roman pentru a-și afirma puterea asupra orașelor din nordul Italiei, care lăsaseră deoparte rivalitățile pentru a se uni în Liga Lombardă, sub egida Papei Alexandru al III-lea.
Împăratul Frederic Barbarossa a căutat să folosească forța pentru a supune orașele și a fost învins de trupele lombarde care au folosit bine topografia țării și sulițele împotriva unei armate compuse aproape exclusiv din cavalerie.
Bătălia de la Legnano a fost o bătălie fortuită, cele două avangarde ale infanteriei întâlnindu-se și intrând în ostilități fără ca armatele să fi avut timp să facă strategii.
Lupta a început astfel între cei 700 de infanteriști din Liga Lombardă, proveniți mai ales din Legnano, și cei 300 de infanteriști care formau avangarda imperială. Acest prim contact a durat aproximativ douăzeci de minute până când împăratul Frederic Barbarossa, alăturându-se cavaleriei sale, i-a atacat pe lombarzi, forțați să se regrupeze în jurul Carroccio-ului lor, o căruță de pe care ofițerii își comandau trupele și pe care se află o cruce a lui Ariberto d’ Intimiano, arhiepiscop de Milano (din 1018 până la sfârșitul vieții).
Soldații lombarzi s-au grupat apoi în jurul carroccio-ului lor, într-o formațiune numită schiltron, în care lăncierii formau un cerc, cu lăncile îndreptate spre exterior, pentru a se opune atacurilor cavaleriei.
Apărarea Carroccio-ului în timpul bătăliei de la Legnano (de Amos Cassioli, 1860)
Infanteria lombardă a rezistat atacurilor trupelor imperiale. Câțiva cavaleri lombarzi care au reușit să scape de pe câmpul de luptă, au ajuns la Milano și au avertizat cavaleria lombardă despre cursul bătăliei. În fruntea cavaleriei lombarde, „Compania morții”, un grup de cavaleri selectați care juraseră să-și protejeze comandantul până la moarte, a condus atacul final împotriva armatei imperiale aflate în derută. Împăratul, bulversat, a trebuit să fugă pe jos.
Bătălia de la Legnano este unul dintre rarele exemple în care infanteria medievală a reușit să învingă o trupă de cavalerie.
1328: Filip al VI-lea este încoronat rege al Franței.
1453: Căderea Constantinopolului: armatele otomane sub conducerea sultanului Mahomed al II-lea cuceresc Constantinopolul după un asediu de 53 de zile; sfârșitul Imperiului Bizantin.
1660: Restaurarea engleză: Carol al II-lea, chiar în ziua în care împlinește 30 de ani, este repus pe tronul Angliei, Scoției și Irlandei.
1807: La presiunea ienicerilor, Selim al III-lea, conducătorul reformist al Imperiului Otoman din 1789, este detronat și arestat.
1825: Carol al X-lea este încoronat rege al Franței la Reims.
1868: Asasinarea la Belgrad a prințului Serbiei, Mihailo Obrenovich al III-lea.
1903: Regele Alexandru Obrenovici al Serbiei și regina Draga sunt asasinați la Belgrad de către un grup de ofițeri de armată.
1914: Nava RMS Empress of Ireland s-a scufundat după ce s-a ciocnit de SS Storstad pe fluviul Sfântul Laurențiu. Și-au pierdut viața 1.012 de oameni.
1918: Armenia învinge armata otomană în Bătălia de la Sardarapat.
1918: Finlanda adoptă steagul național, care simbolizează lacurile și zăpada.
1919:Eclipsa de Soare din 29 mai 1919 a fost fotografiată pentru a se verifica experimental relativitatea generală a lui Albert Einstein.
1935: Nava franceză de pasageri Normandie își începe călătoria plecând din Le Havre. Va ajunge la New York după patru zile, trei ore și 14 minute, doborând recordul anterior deținut de Panglica albastră. Gigantul transatlantic va fi cel mai mare vas din lume timp de cinci ani.
1953: Neo–zelandezul Edmund Hillary și șerpașul Tenzing Norgay sunt primii oameni care au ajuns pe Everest.
1980: Campionatul internațional de atletism. Anișoara Cușmir cucerește locul întâi la săritura în lungime, realizând una din cele mai bune performanțe mondiale la această probă: 7 metri.
1982: Papa Ioan Paul al II-lea devine primul pontif care vizitează Catedrala Canterbury.
1985: Dezastrul de pe stadionul Heysel din Bruxelles: 39 de spectatori au murit și sute au fost răniți, în urma prăbușirii unei tribune.
1986: Noul steag european este ridicat pentru prima dată în sunetele imnului european în fața clădirii Berlaymont din Bruxelles.
1990: Parlamentul rus îl alege pe Boris Elțîn președinte al Federației Ruse.
1995: A 12-a enciclică intitulată „Ut unum sunt” („pentru ca toți să fie unul”), prin care Papa Ioan Paul al II-lea a făcut apel la unitatea creștinilor din întreaga lume.
2005: Francezii au respins, cu 54,67 % voturi contra, ratificarea Constituției europene. Prezența la vot a fost de 69,37%.