29 Octombrie

1783: Jean Le Rond d’Alembert, scriitor, filozof, matematician și fizician francez, colaborator al lui Diderot la realizarea “Enciclopediei franceze” (n. 1717)

Enciclopedistul Jean le Rond d’Alembert sau Jean Le Rond d’Alembert, a început prin a studia dreptul și medicina, dar curios în privința cunoștințelor științifice, s-a îndreptat spontan spre matematică.

A intrat la Academia de Științe, în 1741, ca asistent, a devenit matematician asociat și, în cele din urmă, membru cu drepturi depline, douăzeci și patru de ani mai târziu.

În 1743, a publicat un tratat de dinamică în care prezenta “principiul d’Alembert” și se raporta la legile de mișcare ale lui Isaac Newton. A dezvoltat ecuațiile cu derivate parțiale și a publicat rezultatele cercetărilor sale asupra calculului integral.

A publicat numeroase lucrări despre mecanică și matematică, s-a alăturat Academiei Franceze și, frecventând numeroase saloane, s-a impus repede ca un excelent consilier al lui Frederic al II-lea și al Ecaterinei a II-a.

Opera sa științifică a fost recunoscută în toată Europa. Întâlnirea sa cu Diderot l-a impulsionat să ducă la îndeplinire giganticul proiect enciclopedic, dar, obosit de persecuții și litigii, și-a abandonat prietenii și responsabilitățile în 1758.

Filosoful și savantul d’Alembert a lăsat în urma sa o operă bogată în inteligență și relevanță. Atât critic, cât și inventator, se integrează pe deplin în mișcarea iluministă din două motive principale. Era un progresist ce credea că evoluțiile științifice și tehnice duc inevitabil spre progres moral și social. De asemenea, era raționalist și newtonian, d’Alembert combătând imprudent dogmatismul religios, obscurantismul teologic și puterea nelegitimă a Bisericii.

Discursul preliminar al „Enciclopediei”, scris de d’Alembert, va apărea astfel ca fundament ideologic al Iluminismului.

A contribuit la Enciclopedia lui Denis Diderot, pe la 1746, ca redactor al articolelor matematice și științifice. A scris și articole despre muzică și a publicat tratate de acustică. A fost ales membru în Academia Franceză în 1754.

Mai mult…

1268: Konradin von Hohenstaufen, duce șvab (n. 1204 sau 1205)

1618: Walter Raleigh, explorator maritim, descoperitor și scriitor englez (n. 1552)

1727: Ioan Giurgiu Patachi, episcop român unit (n. 1680)

1829: Maria Anna Mozart, sora lui Wolfgang Amadeus Mozart și fiica lui Leopold Mozart (n. 1751)

1911: Joseph Pulitzer, publicist american, fondatorul Premiului Pulitzer (n. 1847)

Joseph Pulitzer, 10 apr. 1847 – 29 oct. 1911, redactor de ziar și editor american care a contribuit la stabilirea formatului ziarului modern. Pe vremea sa a fost unul dintre cei mai puternici jurnaliști din Statele Unite.

Crescut la Budapesta, Pulitzer își dorea o carieră militară și a emigrat în Statele Unite în 1864 ca recrut pentru armata Uniunii în Războiul Civil American (1861-1865). După război, a plecat la St. Louis, Missouri, unde în 1868 a devenit reporter la un cotidian german, Westliche Post.

În 1871 a cumpărat o parte din acest ziar, dar în curând a revândut-o cu profit. Între timp, Pulitzer devenise activ în politică și a fost ales în legislatura statului Missouri în 1869. În 1871–1872 a ajutat la organizarea Partidului Republican Liberal din Missouri, care la numit președinte pe Horace Greeley în 1872. După prăbușirea ulterioară a partidului, Pulitzer a devenit și a rămas democrat pe viață.

În 1874, Pulitzer a achiziționat un alt ziar în limba germană în St. Louis, Staats-Zeitung și a vândut în mod avantajos franciza Associated Press către St. Louis Globe (mai târziu Globe-Democrat). La patru ani după aceea a câștigat controlul ziarelor St. Louis Dispatch (fondat în 1864) și Post (fondat în 1875) care au fuzionat sub titlul Post-Dispatch, în curând ziarul de seară principal al orașului.

Pe 5 octombrie 1882, scriitorul principal de editoriale al lui Pulitzer a fost împușcat mortal de un adversar politic al Post-Dispatch. Dezaprobarea publică și propria sa stare de sănătate l-au determinat pe Pulitzer să-și mute interesele ziarelor în New York, unde a cumpărat, pe 10 mai 1883) un ziar de dimineață, The World, de la finanțatorul Jay Gould. Curând a transformat acel ziar în vocea jurnalistică de frunte a Partidului Democrat din Statele Unite. Pulitzer a fondat omologul de seară al ziarului The World, Evening World, în 1887.

Pulitzer a influențat forma ziarului modern prin combinarea expunerilor de corupție politică și a reportajului de investigație cu secvențe publicitare, cu publicitatea independentă și cu senzaționalul.

Într-un efort de a atrage în continuare un număr mare de cititori, a introdus, de asemenea, inovații precum benzi desenate, știri din sport, aticole de modă pentru femei și ilustrații,făcându-le astfel vehicule de divertisment, precum și de informații.

Ziarul The World al lui Pulitzer s-a implicat în cele din urmă într-o concurență acerbă cu New York Morning Journal al magnatului William Randolph Hearst, iar senzaționalismul ostentativ la care au recurs ambele ziare în susținerea războiului hispano-american din 1898 a dus la inventarea termenului „jurnalism galben” pentru a descrie astfel de practici.

Tulburările de vedere și agravarea tulburărilor nervoase l-au forțat pe Pulitzer să abandoneze conducerea ziarelor sale în 1887. A renunțat la conducerea lor în 1890, dar a continuat să vegheze atent asupra politicilor lor editoriale.

Prin testament, Pulitzer a donat bani Școlii de Jurnalistică de la Universitatea Columbia (deschisă în 1912) și a înființat prestigioasele premii Pulitzer, acordate anual din 1917.

Mai mult…

1924: Frances Eliza Burnett, autoare britanică (n. 1849)

1932: Joseph Babiński, neurolog francez (n. 1857)

1933: George Benjamin Luks, pictor american (n. 1867)

1941: Aleksandr Afinoghenov, dramaturg rus (n. 1904)

1949: Georg Iwanowitsch Gurdjieff, autor, filozof, coregraf, componist armean (n. 1872)

1950: Gustav al V-lea al Suediei, rege a Suediei din 1907 până în 1950 (n.1858)

1959: Iacob Iacobovici, medic chirurg român, fondatorul școlii chirurgicale din Cluj (n. 1879)

1969: Cecilia Cutescu-Storck, pictoriță română (n. 1879)

1971: Arne Wilhelm Kaurin Tiselius, chimistă suedeză (n. 1902)

1971: Duane Allman, muzician american (Allman Brothers) (n. 1946)

1985: Aurel Avramescu, inginer român (n. 1903)

1995: Terry Southern, scenarist american (n. 1924)

1997: Anton Szandor LaVey, fondator a organizației Church of Satan (n. 1930)

2003: Franco Corelli, cântăreț italian (n. 1921)

2019: Mihai Constantinescu, cântăreț român (n. 1946)

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.