29 Octombrie

1783: Jean Le Rond d’Alembert, scriitor, filozof, matematician și fizician francez, colaborator al lui Diderot la realizarea “Enciclopediei franceze” (n. 1717)

Enciclopedistul Jean le Rond d’Alembert sau Jean Le Rond d’Alembert, a început prin a studia dreptul și medicina, dar curios în privința cunoștințelor științifice, s-a îndreptat spontan spre matematică.

A intrat la Academia de Științe, în 1741, ca asistent, a devenit matematician asociat și, în cele din urmă, membru cu drepturi depline, douăzeci și patru de ani mai târziu.

În 1743, a publicat un tratat de dinamică în care prezenta “principiul d’Alembert” și se raporta la legile de mișcare ale lui Isaac Newton. A dezvoltat ecuațiile cu derivate parțiale și a publicat rezultatele cercetărilor sale asupra calculului integral.

A publicat numeroase lucrări despre mecanică și matematică, s-a alăturat Academiei Franceze și, frecventând numeroase saloane, s-a impus repede ca un excelent consilier al lui Frederic al II-lea și al Ecaterinei a II-a.

Opera sa științifică a fost recunoscută în toată Europa. Întâlnirea sa cu Diderot l-a impulsionat să ducă la îndeplinire giganticul proiect enciclopedic, dar, obosit de persecuții și litigii, și-a abandonat prietenii și responsabilitățile în 1758.

Filosoful și savantul d’Alembert a lăsat în urma sa o operă bogată în inteligență și relevanță. Atât critic, cât și inventator, se integrează pe deplin în mișcarea iluministă din două motive principale. Era un progresist ce credea că evoluțiile științifice și tehnice duc inevitabil spre progres moral și social. De asemenea, era raționalist și newtonian, d’Alembert combătând imprudent dogmatismul religios, obscurantismul teologic și puterea nelegitimă a Bisericii.

Discursul preliminar al „Enciclopediei”, scris de d’Alembert, va apărea astfel ca fundament ideologic al Iluminismului.

A contribuit la Enciclopedia lui Denis Diderot, pe la 1746, ca redactor al articolelor matematice și științifice. A scris și articole despre muzică și a publicat tratate de acustică. A fost ales membru în Academia Franceză în 1754.

Mai mult…

1268: Konradin von Hohenstaufen, duce șvab (n. 1204 sau 1205)

1618: Walter Raleigh, explorator maritim, descoperitor și scriitor englez (n. 1552)

1727: Ioan Giurgiu Patachi, episcop român unit (n. 1680)

1829: Maria Anna Mozart, sora lui Wolfgang Amadeus Mozart și fiica lui Leopold Mozart (n. 1751)

1911: Joseph Pulitzer, publicist american, fondatorul Premiului Pulitzer (n. 1847)

Evreu de origine maghiară, a emigrat in SUA, in 1864, pentru a lupta in Razboiul Civil American. Joseph Pulitzer a oferit un exemplu tipic al povestii americane de succes: pornind de la nimic, a intrat, datorita unei oportunitati, in jurnalism, dovedind o tenacitate şi o ambiţie neobişnuita. Dupa razboi, a devenit reporter si s-a facut rapid remarcat, creandu-si un nume apreciat in jurnalism.

In 1878, a cumpărat un ziar aflat în declin, devenind proprietar al ziarelor de limba germana din St. Louis, St. Louis Dispatch (fondat in 1864) si Post (fondat in 1875), formand St. Louis Post-Dispatch, care a devenit in cativa ani ziarul de seara al orasului si unul dintre cele mai prospere cotidiene din St. Louis, capitala statului Missouri.

A intrat, apoi, in politica in statul Missouri. Aflandu-se in trecere prin New-York, pentru a vizita Europa, Pulitzer a cumparat un ziar new-yorkez, World (1883) şi, altfel, a renuntat la călătoria sa, fondand Evening World (1887).

Acest ziar care lua apararea oamenilor obisnuiti, denunţând scandalurile, abuzurile, corupţia, facand campanii pentru cauze nobile sau comune, nu ezita să nominalizeze proprii candidaţi pentru funcţiile elective, inclusiv pentru cea mai înaltă funcţie din stat. Evening World va atinge, mai târziu, tiraje pana atunci de neimaginat, depăşind lejer 600.000 de exemplare.

Pulitzer a influentat formatul ziarului modern prin combinarea expunerilor cazurilor de coruptie politica si a reportajului de investigatie cu secvente publicitare, cu publicitatea independenta si cu senzationalul.

Prin testament, a donat bani Scolii de Jurnalistica de la Universitatea Columbia si a fondat, in 1904, Premiul Pulitzer, un foarte prestigios premiu literar, acordat anual, incepand din 1917, pentru activitatea remarcabilă în domeniul jurnalismului, literaturii şi muzicii clasice.

Premiul Pulitzer se acorda anual de Universitatea Columbia pentru servicii in folosul public si pentru realizari deosebite in jurnalistica americana, litere si in muzica. Se acorda de asemenea si burse de studii. Premiile, care initial au constat intr-o suma de 500 000 de dolari, oferita din partea lui Joseph Pulitzer, sunt foarte apreciate si se acorda in fiecare luna mai, la recomandarea Comitetului Premiului Pulitzer, reprezentat de un juriu numit de universitate. Numarul si categoriile premiilor au variat de-a lungul anilor. Astazi, el include paisprezece premii pentru jurnalistica, sase pentru literatura, unul pentru muzica si patru burse de studiu.

Mai mult…

1924: Frances Eliza Burnett, autoare britanică (n. 1849)

1932: Joseph Babiński, neurolog francez (n. 1857)

1933: George Benjamin Luks, pictor american (n. 1867)

1941: Aleksandr Afinoghenov, dramaturg rus (n. 1904)

1949: Georg Iwanowitsch Gurdjieff, autor, filozof, coregraf, componist armean (n. 1872)

1950: Gustav al V-lea al Suediei, rege a Suediei din 1907 până în 1950 (n.1858)

1959: Iacob Iacobovici, medic chirurg român, fondatorul școlii chirurgicale din Cluj (n. 1879)

1969: Cecilia Cutescu-Storck, pictoriță română (n. 1879)

1971: Arne Wilhelm Kaurin Tiselius, chimistă suedeză (n. 1902)

1971: Duane Allman, muzician american (Allman Brothers) (n. 1946)

1985: Aurel Avramescu, inginer român (n. 1903)

1995: Terry Southern, scenarist american (n. 1924)

1997: Anton Szandor LaVey, fondator a organizației Church of Satan (n. 1930)

2003: Franco Corelli, cântăreț italian (n. 1921)

2019: Mihai Constantinescu, cântăreț român (n. 1946)

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.