Comemorari 3 iulie
1642: Maria de Medici, regină a Franței, a doua soție a lui Henric al IV-lea (n. 1573)
Au existat femei extraordinare care au îndrăznit să aducă egalitatea de gen și alte probleme în prim plan. De la învingerea opresiunii, la încălcarea regulilor, la reimaginarea lumii sau declanșarea unei rebeliuni, aceste femei ale istoriei au o poveste de spus.
Maria de Medici, în italiană Maria de ‘Medici, 26 apr. 1573 – 3 iul. 1642, regină consortă a regelui Henric al IV-lea al Franței (a domnit 1589–1610) și, din 1610 până în 1614, regentă pentru fiul ei, regele Ludovic al XIII-lea (a domnit între 1610–43).
Maria s-a născut în Florența, Italia, fiica lui Francesco de ’Medici, marele duce al Toscanei și a Joannei a Austriei.
La scurt timp după ce Henric al IV-lea a divorțat de soția sa, Margaret, s-a căsătorit cu Maria (octombrie 1600) pentru a obține o zestre mare care să-l ajute să-și plătească datoriile.
În 1601 Maria l-a născut pe delfinul (moștenitorul) Louis (viitorul Ludovic al XIII-lea) și, în următorii opt ani, i-a mai născut regelui încă cinci copii. Cu toate acestea, relația lor era tensionată. Maria s-a supărat de infidelitățile nesfârșite ale lui Henric, iar regele disprețuia favoriții săi florentini fără scrupule, Concino Concini și soția sa, Leonora.
La asasinarea lui Henric al IV-lea (14 mai 1610), Parlamentul din Paris a proclamat-o pe Maria regentă pentru tânărul rege Ludovic al XIII-lea.
Îndrumată de Concino (acum marchizul d’Ancre), Maria a anulat politica anti-spaniolă a lui Henric. Maria a risipit veniturile statului și a făcut concesii umilitoare nobililor rebeli. Deși Ludovic al XIII-lea ajunsese la vârsta la care putea domni în septembrie 1614, Maria și Ancre l-au ignorat și au continuat să guverneze în numele său.
Maria de Medici, detaliu al unui portret de Peter Paul Rubens, în Muzeul Prado, Madrid.
Pe 24 aprilie 1617, favoritul lui Louis, Charles d’Albert de Luynes, l-a asasinat pe Ancre. Maria a fost apoi exilată la Blois, dar în februarie 1619 a scăpat și a pornit o revoltă. Consilierul ei principal, viitorul cardinal de Richelieu, a negociat pacea prin care i s-a permis să-și înființeze curtea la Angers.
Richelieu i-a câștigat din nou condiții favorabile după înfrângerea celei de-a doua rebeliuni (august 1620). Readmisă în consiliul regelui în 1622, Maria a obținut o bonetă de cardinal pentru Richelieu, iar în august 1624 l-a convins pe Louis să îl facă prim-ministru. Richelieu, însă, nu intenționa să fie dominat de Maria.
Acesta a înfuriat-o prin respingerea alianței franco-spaniole și alierea Franței cu puterile protestante. Până în 1628 Maria era cel mai mare dușman al cardinalului. În criza cunoscută sub numele de Ziua Dupelor (10 noiembrie 1630), ea a cerut ca Louis să îl demită pe ministru. Louis a fost alături de Richelieu și în februarie 1631 a alungat-o pe Maria la Compiègne. Aceasta a fugit la Bruxelles în Țările de Jos spaniole în iulie 1631 și nu s-a mai întors niciodată în Franța. Unsprezece ani mai târziu a murit săracă la Köln, în Germania.
Maria de Médici a construit Palatul Luxemburg la Paris, iar în 1622–24 artistul flamand Peter Paul Rubens i-a decorat galeriile cu 21 de tablouri, prezentând evenimentele din viața ei, care se clasează printre cele mai bune lucrări ale sale.
458: Patriarhul Anatolius al Constantinopolelui (n. 449)
1749: William Jones, matematician galez (n. 1675)
1778: Anna Maria Mozart, mama lui Wolfgang Amadeus Mozart (n. 1720)
1908: Joel Chandler Harris, scriitor american (n. 1845)
1933: Mihail Șuțu, istoric român, membru al Academiei Române (n. 1841)
1933: Hipólito Yrigoyen, politician argentinian, președinte al Argentinei (n. 1852)
1935: André Citroën, inginer și om de afaceri francez, fondatorul Companiei Citroën (n. 1878)
1969: Brian Jones, muzician englez, compozitor și producător (The Rolling Stones) (n. 1942)
1971: Jim Morrison, solistul trupei The Doors (n. 1943)
1977: Alexandru Melentievici Volkov, scriitor și matematician rus (n. 1891)
2002: Irina Nicolau, scriitoare și folcloristă română (n. 1946)
2004: Tomas “Quorthon” Forsberg, membru al trupei suedeze Bathory (n. 1966)
2012: Andy Griffith, actor american (n. 1926)
2013: Radu Vasile, politician român, prim-ministru al României (n. 1942)