30 Aprilie

1006: A fost observata o supernova pe cer, SN 1006

Pentru a marca peste un mileniu de la aparitia supernovei SN 1006, astronomul Tunc Tezel a oferit o simulare a cerului înstelat şi a supernovei din anul 1006, pornind de la o fotografie realizata pe 22 februarie 1998, de pe un loc geografic cu vedere spre sudul Marii Mediterane, in Antalya, Turcia.

SN 1006 este numele dat supernovei care a fost observată de pe Pământ în anul 1006 e.n. Pământul se afla atunci la circa 7 200 de ani-lumină distanță de ea.

A fost probabil cea mai stralucitoare supernova observata de-a lungul timpului istoric. Magnitudinea sa aparenta este dificil de estimat, dar trebuie sa fi fost foarte mare, poate un sfert din marimea Lunii (de 60 de ori cea a planetei Venus). Această „stea nouă” a apărut la început în constalația Lupului, între 30 aprilie și 1 mai din acel an si a fost evenimentul stelar cu cea mai mare magnitudine aparentă din istoria înregistrărilor, ajungând la o magnitudine vizuală de aproximativ -7.5 (pana la -9). A fost descrisă de observatorii din China, Egipt, Irak, Japonia, Elveția și posibil din America de Nord.

Supernova este o explozie stelara, care este mult mai energica decât o nova. Supernovele sunt extrem de luminoase şi provoca o explozie de radiaţii care, adesea, este mai stralucitoare decat o intreaga galaxie, înainte de a disparea dupa cateva saptamani sau luni. In acest scurt interval de timp, o supernovă poate radia tot atata energie cat ar putea emite Soarele pe intreaga lui durata de viata. Explozia disloca o mare parte sau tot materialul stelar, cu o viteza de pana la 30 000 km / s (10% din viteza luminii), declansand o undă de şoc care se propaga in mediul stelar inconjurator. Unda de șoc antreneaza expansiunea unui nor de gaz si de praf numit remanenta (ramasita) supernovei (SNR).

313: Împăratul roman Licinius unifică Imperiul Roman de Răsărit sub comanda sa.

1789: Pe terasa de la Federal Hall din Wall Street, la New York, George Washington depune jurământul, devenind astfel primul Președinte al SUA.

Congresul american l-a ales în unanimitate pe George Washington în calitate de Preşedinte al Republicii Statelor Unite, pe 5 martie 1789. Pe 30 aprilie, acesta a preluat efectiv atribuţiile noii sale functii. Artizan al independenţei, dorind un stat federal puternic, l-a numit ca Vice-Preşedinte pe John Adams. Ales din nou în 1793, s-a  indepartat de o parte a opiniei publice prin proclamarea neutralităţii Statelor Unite în conflictul european. S-a retras din politică în 1797.

1803: Bonaparte cedeaza Luisiana. SUA cumpară de la Franța teritoriul Louisiana în schimbul sumei de 80 milioane franci-aur.

Statele Unite ale Americii au achiziţionat de la Franţa, pentru 80 milioane franci sau 15 milioane de dolari, teritoriile Louisianei care au fost luate de Spania în 1800. Primul Consul, Napoleon Bonaparte, conta pe acesti bani pentru a finanţa războiul cu Anglia.

La rândul său, preşedintele american, Thomas Jefferson, urma sa-si dubleze suprafata ţării (Louisiana va fi al optsprezecelea stat) şi sa deblocheze frontiera cu Mississippi, deschizând calea extinderii ţării sale. Cateva zile mai tarziu, s-a semnat tratatul care oficializa vanzarea Louisianei franceze de catre Napoleon pentru suma de 15 milioane de dolari.

1844: Alexandru Ioan Cuza s–a căsătorit cu Elena Rosetti–Solescu, fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti și a Catincăi Rosetti, născută Sturdza. Cu acest prilej, Cuza a refuzat să primească țiganii robi trecuți în lista dotală a soției, fiind astfel primii care au acceptat hotărârea Adunarii Obștești din 31 ianuarie 1844 de dezrobire a țiganilor

1889: Aripile elicei de la Moulin Rouge se rotesc pentru prima dată.

Moulin Rouge este un cabaret construit în 1889 de catre Joseph Oller, care a deţinut si Olympia din Paris. Acesta este situat în districtul Pigalle pe Boulevard de Clichy, în arondismentul al optsprezecelea, aproape de Montmartre. Primii zece ani de la Moulin Rouge s-au inlantuit intr-un vârtej de seri unele mai extravagante decat celelalte.

Tablourile lui Toulouse-Lautrec, fidel acestui cabaret, sunt mărturia vremurilor bune pe care le-a imortalizat: saptesprezece dintre lucrările sale sunt inspirate de Moulin Rouge.

1896: Se adoptă Legea învățământului primar și normal–primar (Legea Poni). Prin aceeași reglementare se înființează Casa Școalelor, care va avea în atribuție administrarea fondurilor destinate construirii de edificii școlare și achiziționarea mobilierului aferent.

1897: Fizicianul englez  J.J. Thomson anunta descoperirea electronului

Cercetand comportamentul razelor catodice, a ajuns la concluzia că razele de lumina intr-un tub catodic sunt formate din particule mici, incarcate cu sarcina electrică negativă. In 1897, a aratat ca razele catodice sunt particule cu viteze foarte mari; masurand deplasarea acestor particule prin campurile electrice si magnetice, a observat ca aceste particule sunt de cca. 2 000 de ori mai usoare decat cele mai mici particule cunoscute, fapt pentru care le-a numit corpusculi, acestia fiind electronii de astazi. Descoperirea sa a revolutionat cunostintele despre structura atomica.

Până atunci, atomul era considerat cea mai mică particulă a materiei. A primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1906.

Thomson credea ca atomul este neutru, sarcina pozitiva a acestuia fiind compensata de sarcinile negative ale electronilor. În 1898, modelul atomului conceput de el a fost denumit Thomson’s plum-pudding (Budinca cu prune a lui Thomson): sarcina pozitiva a atomului era distribuita într-un volum foarte mic, atomul fiind presarat cu electroni de sarcina negativa.

1897: Mihail Sadoveanu a debutat în ziarul umoristic “Dracul” din București. Sub pseudonimul Mihai din Pașcani, viitorul romancier publica schița umoristică de 40 de rânduri sub titlul “Domnișoara Mxxxx Falticeni”.

1902: A avut loc, la Paris, premiera operei Pelléas et Mélisande de Claude Debussy.

Pelléas şi Mélisande este o operă în cinci acte, muzica fiind compusa de Claude Debussy, libretul francez al operei fiind adaptat dupa piesa simbolista a lui Maurice Maeterlinck, Pelléas et Mélisande. Aceasta a avut premiera la Opéra-Comique din Paris, pe 30 aprilie 1902 cu Jean Perier in rolul lui Pelléas şi Mary Garden in rolul Mélisandei, într-un spectacol realizat de André Messager. Singura opera finalizata a lui Debussy, Pelléas şi Mélisande este considerata un punct de reper în muzica secolului 20.

Intriga operei o constituie un triunghi amoros. Printul Golaud, aflat la vanatoare, se rataceste intr-o padure si găseşte o femeie tânără si misterioasă. Aceasta, speriata si cu ochii in lacrimi, statea langa un izvor in apele caruia se zarea o coroana. Ea ii dezvăluie ca numele ei este Mélisande, dar nu ii spune nimic despre originile ei şi refuză să-l lase sa-i aduca coroana din apa. Golaud o convinge să vină cu el înainte sa se întunece in pădure, se căsătoreşte cu ea şi o aduce în castelul bunicului său, Regele Arkel de Allemonde. Melisanda, in timp ce se plimba prin gradina, insotita de cumnatul ei, Pelleas, isi pierde verigheta intr-un iaz. Imediat dupa aceea, sotul ei cade de pe un cal, ranindu-se grav. Acesta o trimite pe sotia neatenta sa caute inelul fermecat, in compania lui Pelleas. Cei doi ajung sa se indragosteasca unul de altul. Melisanda devine din ce în ce ataşata de Pelléas, fratele vitreg mai mic al lui Golaud, starnind gelozia sotului ei, care ii cere Melisandei sa nu isi mai petreaca timpul cu Pelleas.

Golaud temporizeaza excesiv aflarea adevarului despre relaţia lui Pelléas şi Mélisande, fortandu-si chiar propriul copil, Yniold, să-i spioneze pe cei doi. Pelléas decide să plece de la castel si cere o ultima intalnire. In timp ce isi mărturiseau dragostea unul pentru celalalt, Golaud, care trasese cu urechea, se repede afară, il ucide pe Pelléas, apoi o raneste si o alunga pe Melisanda. Dupa ce da nastere unei fetite, Melisanda moare in singuratate si liniste, rezistand rugamintilor lui Golaud de a se intoarce la el. Desi Golaud încă o implora să-i spună “adevărul”, Melisanda neaga pana la sfarsit ca ar fi gresit cu ceva.

1904: Expoziţia Universala din SUA, la St. Louis

Expozitia Universala de la St. Louis, suprapusa temporal cu a treia editie a Jocurilor Olimpice, nu a avut efectul scontat. Pe de o parte, oamenii, de multe ori, au trebuit să aleagă între vizitarea expoziţiei si asistarea la intrecerile sportivilor. Competiţiile olimpice, programate pentru o perioada de peste patru luni şi jumătate, s-au pierdut în haosul unei Expozitii Universale.

Din cele 94 de probe, considerate, în general, ca facand parte din programul olimpic, doar 42 de probe au fost cu sportivi care nu erau din Statele Unite. Se poate spune, in schimb, ca inventarea cornetului de inghetata s-a făcut pentru această expoziţie.

1937: În Filipine a avut loc un plebiscit referitor la dreptul femeilor de a vota. Au putut participa doar bărbații care, în majoritate (peste 90%), au fost de acord ca femeile să se bucure de acest drept.

1938: Naşterea iepurelui Bugs Bunny, star de desene animate. Prima apariţie a lui Bugs Bunny într-un film de scurt metraj de la Warner Brothers.

1939: Expozitia din New-York (30 apr. – 31 oct. 1939 si 11 mai – 27 oct. 1940), cu tema World of Tomorrow – Lumea de mâine

Pentru a comemora aniversarea a 150 de ani de la accederea lui George Washington la functia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii (Washington a fost investit în New York), orasul New York a organizat o Expoziţie Universală şi Internaţională. Vremurile dificile ale marii Depresiuni şi succesul Expoziţiei de la Chicago (cu tema A Century of Progress – Un secol de progres), în 1933-1934, au fost două motive care au alimentat dorinţa de a “întoarce pagina”, de a privi spre viitor intr-o maniera pozitiva, de unde si tema principala a Expoziţiei. O expoziţie importantă, dar care a avut loc simultan cu o alta expozitie din San Francisco (Golden Gate Exposition).

1939: Franklin Delano Roosevelt este primul Președinte american care a apărut pe postul de televiziune.

Luând parte într-o emisiune difuzata in cadrul Expoziţiei Universale din New York, Franklin Delano Roosevelt a devenit primul presedinte american care a apărut la televizor.

1945: Adolf Hitler și Eva Braun s-au sinucis.

Adolf Hitler se sinucide în buncărul din Cancelaria Reich-ului, impreuna cu Eva Braun, cu care se căsătorise cu o zi înainte, în timp ce trupele aliate încercuisera complet Berlinul. Anterior, Führer-ul isi redactase testamentul, aruncand responsabilitatea  conflictului global asupra “politicienilor de origine evreiască sau în slujba intereselor evreieşti”. Corpul lui a fost stropit cu benzină şi ars, ca şi cel al Evei Braun, de catre Joseph Goebbels şi soţia lui, care tocmai isi ucisesera cei şase copii ai lor. În jurul buncărului, câtiva soldaţi, majoritatea băieţi de cincisprezece ani, continuau să lupte pentru un Reich, care ar fi trebuit sa dureze o mie de ani…

1948: A fost creată Organizația Statelor Americane (OSA). Această organizație internațională guvernamentală își are sediul la Washington (membri: 35 de state și 24 de observatori permanenți; obiective: securitatea continentală; soluționarea pașnică a conflictelor dintre statele membre).

1970: Președintele Nixon anunță că forțele Statelor Unite și ale Vietnamului de Sud vor invada Cambodgia pentru atacarea “templelor” folosite de forțele comuniste.

1975: Eliberarea totală a Vietnamului (Ziua Victoriei).

Războiul din Vietnam a avut loc între 1959 și 30 aprilie 1975. Războiul a fost purtat între Republica Democrată Vietnam (Vietnamul de Nord), sprijinită de China și Uniunea Sovietică, și Republica Vietnam (Vietnamul de Sud), sprijinită de Statele Unite. Conflictul s-a încheiat cu înfrângerea Vietnamului de Sud și unificarea țării sub conducere comunistă. Trupele americane s-au retras din Vietnam, războiul fiind considerat unul dintre marile eșecuri ale politicii externe americane.

Guvernul Vietnamului de Sud a capitulat după ce trupele Vietnamului de Nord şi Viet Cong (Frontul Național pentru Eliberarea Vietnamului de Sud) au intrat in Saigon. Cu o săptămână mai inainte, Statele Unite au evacuat ultimii americani din ţară, încheind cei peste 10 de ani de asistenţă militară a guvernului din Sud. Orasul Saigon a fost redenumit Ho Chi Minh City, după numele fostului lider comunist din Vietnam. Vietnamul, divizat în timpul primului război dintre Indochina si Franta, în 1954, este reunificat definitiv sub autoritatea guvernului comunist de la Hanoi.

1980: Regina Juliana a Olandei abdică în favoarea fiicei sale, Beatrix.

Beatrix este încoronata regina a Olandei pe 30 aprilie 1980, la vârsta de 42 de ani, după abdicarea mamei sale Juliana a Olandei. Regina Beatrix locuieşte la Huis ten Bosch, lângă Haga.

1988: La Dublin, Irlanda, Céline Dion câștigă a 33-a ediție a Eurovisionului pentru Elveția cu piesa “Ne partez pas sans moi”.

1990: Deschiderea, la Lisabona, a Centrului Nord–Sud al Consiliului Europei.

1993: Jucătoarea iugoslavă de tenis de câmp, Monica Seles, nr.1 mondial, este grav rănită de un fervent suporter al lui Steffi Graf.

1991: Un ciclon care a lovit Bangladesh-ul a dus la uciderea a 138.000 de oameni.

2001: Dennis Tito, primul turist spațial decolează pe o navetă rusească cu destinația Stația Spațială Internațională.

2002: Un referendum în Pakistan consfințește pentru încă 5 ani regimul militar al lui Pervez Musharraf.

2004: A fost observat SASSER, un «Computer worm», care doar în câteva zile a infectat o mare parte din computerele din lumea întreagă.

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.