Aniversari 30 aprilie
1777: Carl Friedrich Gauss, matematician, astronom si fizician german (d. 1855)
Matematician german şi om de ştiinţă, a contribuit în mod semnificativ in multe domenii, inclusiv în teoria numerelor, statistica, analiza, geometrie diferentiala, geodezie, geofizica, electrostatică, astronomie şi optică.
Denumit uneori de colegii sai, “Princeps mathematicorum” (Prinţul Matematicienilor), Gauss a avut o influenţă remarcabilă în multe domenii ale matematicii şi ştiinţei şi este considerat unul dintre cei mai mari matematicieni din istorie.
Desi nascut intr-o familie saraca, s-a dovedit a fi un adevarat geniu, iar in primii ani ai adolescentei, realizarile sale erau deja uimitoare. A publicat peste 150 de lucrari si a avut contributii importante in matematica: teorema fundamentala a algebrei (lucrarea sa de doctorat), metoda celor mai mici patrate, eliminarea Gauss-Jordan (pentru rezolvarea ecuatiilor matriceale) si curba-clopot (sau curba lui Gauss), pentru stabilirea erorilor.
A avut contributii insemnate la dezvoltarea fizicii si astronomiei si a fost un pionier al aplicarii matematicii in studiul gravitatiei, electricitatii si magnetismului. Cercetarile sale s-au extins si in domeniul teoriei potentialului si in analiza reala. Alaturi de Arhimede si Isaac Newton, este considerat unul dintre cei mai mari matematicieni ai tuturor timpurilor.
Carl Friedrich Gauss a fost atât ultimul dintre clasici, cat si primul dintre moderni, adica a rezolvat problemele cele mai clasice, cu metodele cele mai moderne. De exemplu, a demonstrat cum poate fi impartita o tarta in 17 părţi egale, folosind doar rigla şi compasul, problema care ramasese nerezolvata de pe vremea grecilor. Mai mult, a demonstrat in cate parti egale este posibil sa fie impartita.
1553: Louise de Lorraine-Vandémont, soția regelui Henric al III-lea al Franței (d. 1601)
1662: Regina Maria a II-a a Angliei (d. 1694)
1796: Adolphe Crémieux, avocat și politician francez de origine ebraică (d. 1880)
1870: Franz Lehár, compozitor austriac de origine maghiară. (d. 1948)
A inceput sa studieze vioara la Praga, la varsta de 12 ani, iar la 20 de ani devenise deja maestru de orchestra militara, ca si tatal sau. S-a mutat apoi la Viena unde a devenit un compozitor cunoscut de valsuri si marsuri. Dupa 1901, la 31 de ani, s-a concentrat asupra dirijatului si a compus peste 40 de operete comice, melodioase, reflectand spiritul vienez antebelic: Vaduva vesela, 1905, Contesa de Luxemburg, 1909 si Tara surasului, 1929.
1883: Jaroslav Hašek, jurnalist si prozator ceh (d. 1923)
Hašek a fost autorul mai multor schițe umoristice și satirice publicate în revistele Humoristické listy și Národní listy.
Este cel mai bine cunoscut pentru romanul său, Peripețiile bravului soldat Svejk. Romanul satiric antimilitarist de notorietate mondială Peripețiile bravului soldat Svejk,1921–1923, reprezintă capodopera sa și este considerat unul dintre cele mai bune romane ale secolului XX.
1893: Joachim von Ribbentrop, diplomat nazist (d. 1946)
1895: Ion Vinea, poet, prozator, traducător român (d. 1964)
1906: Matei Alexandrescu, poet român (d. 1979)
1909: Regina Juliana a Olandei (d. 2004)
Juliana a fost singura fiică a reginei Wilhelmina şi a Prinţului Hendrik. S-a căsătorit, pe 7 ianuarie 1937, cu contele Bernhard zur Lippe Biesterfeld, care a devenit Prinţ Consort sub numele de Bernhard al Olandei. Au avut patru fiice, printesele Beatrix (1938), Irene (1939), Margriet ( 1943) si Christina (1947).
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial s-a refugiat în Canada, impreuna cu fiicele ei. A devenit prinţesă regenta, înainte de a fi inscaunata Regina a Ţărilor de Jos, pe 6 septembrie 1948, la două zile după abdicarea reginei Wilhelmina, mama sa.
1926: Septimiu Sever, actor român de teatru și film
1937: Francisc Bartok, pictor român
1946: Carl al XVI–lea Gustaf, regele Suediei
1956: Lars von Trier, regizor danez