Citate Celebre Cogito
Citate Celebre & Enciclopedie

Comemorari
4 martie

1852: Nicolai Vasilievici Gogol, prozator și dramaturg rus. (n. 1809)

Gogol s-a afirmat drept un scriitor care a urmărit să redea adevărul vieții, smulgând fără cruțare vălul somptuos de pe societatea nobiliaro-birocratică a timpului său.

Bielinski a menționat, drept calitate principală a creației lui Gogol, „fidelitatea sa extraordinară față de realitate”, realismul său. In nuvelele publicate în Arabescuri (Nevski Prospekt și Însemnările unui nebun), caută poezia în moravurile clasei mijlocii din Rusia.

Dintre lucrarile sale:

Serile în cătunul de lângă Dikanka, povestiri în care fantasticul este susținut de farmecul local, 1831/1832; Taras Bulba, roman istoric, în care se remarcă conflictul dintre caractere și pasiuni, 1835; Arabescuri, nuvele în care visul și fantezia capătă valențele unui protest social, 1835; Revizorul, capodoperă a dramaturgiei ruse, unde sunt combătute, sub forma umorului, moravurile de provincie din acea epocă, 1836;

Mantaua, 1842; Suflete moarte, capodopera lui Gogol, care unește epopeea cu satira, nefiind lipsite nici digresiunile lirice, iar prin analizele realiste întreprinse realizează tabloul complet al unei vieți sociale, 1842/1852.

1193: Sultanul Saladin

Sultanul Egiptului şi Siriei, Salah al-Din al-Yusuf Ayyubi a recucerit Ierusalimul de la cruciaţi în 1187, după un secol de prezenţa occidentală. A practicat o politică de toleranţă religioasă în Oraşul Sfânt şi a permis creştinilor accesul liber la Sfântul Mormânt. Acesasta mare îngăduinta i-a adus stima cruciaţilor şi arabilor.

1615: Hans von Aachen, pictor manierist german

Incepand din 1574, Hans von Aachen si-a continuat studiile în Italia, unde a pictat mai multe portrete. S-a întors în Germania în 1588, unde avea o reputaţie buna ca portretist printre comercianţii din Köln, in casa Ducal din Munchen şi in familia bancherului Fugger din Augsburg. În 1592, a făcut la Praga portretul împăratului Rudolf al II-lea si a devenit pictor al curtii imperiale, urmand si o carieră diplomatică.

S-a specializat în pictura istorica, cu reprezentări religioase, mitologice şi alegorice. Astfel, “Triumful adevarului” este tipic picturii sale de reprezentant al manierismului, atât prin perfecţiunea sa tehnica cat  şi prin compoziţia acesteia.

1832: Jean-François Champollion, egiptolog francez (n. 1790)

Activitatea sa este legată în special de egiptologie, domeniu care i-a adus faimă, el reușind să stabilească metoda pentru descifrarea hieroglifelor. Aceasta realizare se datorează cunoștințelor sale deosebite în ceea ce privește limbile orientale, în special copta. În descifrarea hieroglifelor, a folosit înscrisurile de pe piatra din Rosetta.

În 1810, într-un memoriu publicat la Grenoble, el afirmă că hieroglifele aveau calitatea de a reproduce sunete și în 1822, prezintă demonstrația ipotezei sale. Între anii 1828-1829, efectuează o vizită în Egipt, verificându-și teoria. Spre sfârșitul vieții sale, a funcționat ca profesor la Collège de France.

În orașul său natal, Figeac, în semn de omagiu adus lui Champollion, se găsește astăzi instalată o copie mărită a pietrei din Rosetta.

Mai mult…

1976: Walter Schottky, fizician și inventator german (n. 1886)

1977: Toma Caragiu, actor român de teatru și film (n. 1925)

1977: Alexandru Ivasiuc, prozator român (n. 1933)

1977: A. E. Baconski, poet, prozator, teoretician literar, eseist și traducător român de orientare proletcultistă (n. 1925)

A fost fiul lui Eftimie Baconsky, preot ortodox bucovinean. Initiala E a numelui sau provine de la prenumele tatălui, Eftimie, după un obicei rusesc. A fost fratele criticului și istoricului literar Leon Baconsky, respectiv tatăl politicianului Teodor Baconschi.

A urmat cursurile liceale la Chisinau si Râmnicu Vâlcea, apoi a frecventat cursurile Facultății de Drept a Universității din Cluj.

A debutat cu versuri în revista pentru copii „Mugurel” din Drepcăuți, cu un eseu în „Tribuna nouă” din Cluj, iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul Poezii. A fost redactor-șef al revistei „Almanah literar”, devenită ulterior „Steaua”, de la Cluj.

Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului socialist, la maturitate devine un poet neo-expresionist. La Congresul Scriitorilor din 1956 atacă principiile dogmatice ale proletcultismului.

A tradus mult din lirica universală, din Salvatore Quasimodo, Carl Sandburg, Arthur Lundkvist și este autorul volumului “Panorama poeziei universale contemporane”, un compendiu al poeziei moderniste europene.

1977: Savin Bratu, critic, istoric și teoretician literar român (n. 1925)

1977: Daniela Caurea, poetă română (n. 1951)

1977: Mihail Petroveanu, critic și istoric literar român (n. 1923)

1977: Veronica Porumbacu, poetă și prozatoare româncă (n. 1921)

1977:  Mihai Gafița, critic și istoric literar român (n. 1923)

1977: Alexandru Bocăneț, regizor român de televiziune (n. 1944)

1977: Doina Badea, interpretă româncă de muzică ușoară (n. 1940)

1977: Eliza Petrăchescu, actriță româncă de teatru și film (n. 1911)

1977: Tudor Dumitrescu, pianist și compozitor român (n. 1957)

1977: Ioan Siadbei, lingvist și istoric literar român (n. 1903)

1977: Constantin Baciu, prozator și publicist român (n. 1911)

1977: Florin Ciorăscu, fizician român (n. 1914)

1977: Paul C. Petrescu, fizician român (n. 1915)

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.