5 Septembrie

1568: Tommaso Campanella, teolog, filosof, poet italian (d. 1639)

Tommaso Campanella a fost unul dintre cei mai importanți filosofi ai Renașterii târzii. Cea mai cunoscută lucrare a sa este tratatul utopic La città del Sole (Cetatea Soarelui), dar, în realitate, gândirea sa era extrem de complexă și implicată în toate domeniile învățăturii. Nucleul fundamental al gândirii sale se referă la filozofia naturii (ceea ce în zilele noastre s-ar numi știință), magie, teorie politică și religie naturală.

Tommaso Campanella, pe numele original Giovanni Domenico Campanella, 5 sept. 1568 – 21 mai 1639, filozof și scriitor italian care a căutat să reconcilieze umanismul renascentist cu teologia romano-catolică. Este cunoscut mai ales pentru opera sa socialistă La città del sole (1602; “Cetatea soarelui”), scrisă în timp ce era prizonier al coroanei spaniole (1599–1626).

Intrând în ordinul dominicanilor în 1583, moment în care a adoptat numele de Tommaso, a fost influențat de opera filosofului italian Bernardino Telesio, un adversar al aristotelismului scolastic. Fără permisiunea ordinului său, Campanella a plecat în 1589 la Napoli, unde a fost publicat Philosophia sensibus demonstrata (1591; „ Filosofia demonstrată prin simțuri”).

Reflectând la preocuparea filosofului Bernardino Telesio pentru o abordare empirică a filozofiei, a subliniat necesitatea experienței umane ca bază a filosofiei. Lucrarea a dus la arestarea sa, proces și detenție pentru o perioadă scurtă pentru erezie. La eliberare, a plecat la Padova, unde a fost arestat, acuzat de sodomie (1593), achitat și apoi acuzat că a angajat un evreu într-o dezbatere cu privire la chestiuni de credință creștină. Trimis la Roma pentru proces, a renunțat în 1596 la erezia de care fusese acuzat.

Interesul lui Campanella pentru pragmatism și reformă politică era deja evident în scrierile timpurii precum De monarchia Christianorum (1593; „Despre monarhia creștină”) și Dialogo politico contra Luterani, Calvinisti ed altri eretici (1595; „Dialog politic împotriva luteranilor, calviniștilor și alți eretici”), în care a afirmat că umanitatea păcătoasă poate fi regenerată printr-o reformă religioasă bazată pe înființarea unui imperiu ecleziastic universal.

Aceste abstracții au condus la un plan de reformă mai limitat, deși încă utopic, după întoarcerea sa la Stilo în 1598, unde sărăcia poporului l-a emoționat profund. În conformitate cu acest plan, Campanella a devenit în 1599 liderul spiritual al unui complot pentru răsturnarea stăpânirii spaniole în Calabria. Complotul a fost descoperit și a fost arestat și dus la Napoli. Silit sub tortură să-și mărturisească conducerea în complot, a simulat nebunia pentru a scăpa de moarte și a fost condamnat la închisoare pe viață.

În închisoare, Campanella a revenit la ortodoxia romano-catolică și a scris celebra sa lucrare utopică, La città del sole, Cetatea soarelui. Comunitatea sa ideală trebuia să fie guvernată de oameni luminați de rațiune, munca fiecărui om fiind concepută pentru a contribui la binele comunității. Proprietatea privată, bogăția nejustificată și sărăcia ar fi inexistente, pentru că nimănui nu i s-ar permite mai mult decât ar avea nevoie.

În perioada de 27 de ani de închisoare a lui Campanella, a scris și poezii lirice, dintre care doar câteva supraviețuiesc – în Scelta (1622; „Selecții”). Considerată de unii critici drept cea mai originală poezie din literatura italiană a perioadei, colecția include madrigale, sonete, poezii de dragoste convenționale și imnuri metafizice. Metafizica sa (1638) expune teoria metafizicii bazată pe o structură trinitară de putere, înțelepciune și iubire. În cele 30 de cărți ale Theologiei (1613–14), a reconsiderat doctrinele romano-catolice în lumina teoriei sale metafizice.

La o lună după eliberarea sa în 1626, Campanella a fost închis la Roma sub acuzația de erezie. S-a folosit de lingușire și de reputația sa de astrolog pentru a câștiga favoarea Papei Urban al VIII-lea și a fost eliberat în 1629. A încercat în zadar să fie acceptate noile sale idei la Roma, dar descoperirea complicității sale într-un complot anti-spaniol în Napoli, în 1634, l-a determinat să fugă în Franța, unde a fost întâmpinat de regele Ludovic al XIII-lea și de cardinalul de Richelieu.

Mai mult…

1187: Ludovic al VIII-lea al Franței (d. 1226)

1638: Ludovic al XIV-lea al Franței (Regele Soare) (d. 1715)

1641: Robert Spencer, al II-lea Conte de Sunderland (d. 1702)

1667: Giovanni Gerolamo Saccheri, matematician italian (d. 1733)

1704: Maurice Quentin de la Tour, pictor francez (d. 1788)

1722: Frederic Christian, Elector de Saxonia (d. 1763)

1733: Christoph Martin Wieland, prozator și poet german (d. 1813)

1735: Johann Christian Bach, compozitor german (d. 1782)

1771: Carol, duce de Teschen, mareșal austriac (d. 1847)

1774: Caspar David Friedrich, pictor german (d. 1840)

1791: Giacomo Meyerbeer, compozitor german (d. 1864)

1839: Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic, publicist și diplomat român (d. 1885)

1846: Jack Daniel, om de afaceri american, fondator Jack Daniel’s (d. 1911)

1854: Emanoil Riegler, medic și farmacolog român (d. 1929)

1858: Alexandru Vlahuță, scriitor român (d. 1919)

1867: Arthur Verona, pictor român (d. 1946)

1869: Carolina Maria de Austria, prințesă de Saxa-Coburg-Kohary (d. 1945)

1888: Sarvepalli Radhakrishnan, filosof și politician indian, al 2-lea președinte al Indiei (d. 1975)

1905: Arthur Koestler, scriitor englez de origine maghiară (d. 1983)

1919: Rudolf de Habsburg-Lorena, fiu al împăratului Carol I al Austriei (d. 2010)

1921: Adrian Marino, teoretician și critic literar român (d. 2005)

1926: Carmen Petra-Basacopol, compozitoare română

1928: Corneliu Gârbea, actor român (d. 2018)

1929: Catinca Ralea (fiica filosofului și esteticianului Mihail Ralea), traducătoare din literaturile engleză, americană și franceză (d. 1981)

1931: Constantin Codrescu, actor român de teatru și film

1940: Raquel Welch, actriță americană

1946: Freddie Mercury, solistul trupei Queen (d. 1991)

1948: Sándor Kónya-Hamar, politician român

1951: Michael Keaton, actor american

1960: Claudiu Istodor, actor român

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.