Comemorari 6 mai
1949: Maurice Maeterlinck, poet si dramaturg belgian, laureat al Premiului Nobel 1911. (n. 1862)
Maeterlinck s-a născut în orașul Gand, din Flandra, într-o familie de nobili belgieni. A urmat cursurile colegiului Sainte-Barbe, unde îi are drept prieteni pe Charles Van Leberghe și pe Grégoire Le Roy, apoi pe cele ale Facultății de drept, din Gand, fiind o vreme înscris în barou.
Din anul 1886 a locuit la Paris, publicând în revista “La Pléiade”. Vara, in vacantele la Gand, se consacra horticulturii și apiculturii, incepand sa scrie poeme, piese de teatru, eseuri, cărți despre științele naturii.
In Primul Război Mondial, dorea să se inroleze in armata belgiană, la 52 de ani, dar e sfătuit să-și slujească țara prin condei; drept pentru care, scrie pamflete si ține conferințe. Al Doilea Război Mondial îl surprinde în Portugalia, Saratosa, Florida, unde scrie în continuare articole, scenarii, redactează amintiri.
Peleas si Melisanda, publicata in 1982, este considerata capodopera dramei simboliste, sursa de inspiratie a lui Claude Debussy, in 1902, pentru opera omonima. In piesele sale simboliste, Maeterlink a folosit dialogul, gestica, lumina, cadrele si ritualurile poetice pentru a crea imagini care reflecta starea de spirit si dilemele protagonistilor sai.
Intre lucrarile sale se numara o colectie de poeme simboliste, Sere calde, 1899, si piese precum Monna Vanna, 1902, Pasarea albastra, 1908, Burgmaistrul din Stilmonde, 1918,
De asemenea, s-a remarcat prin comentariile populare la adresa subiectelor stiintifice, precum Viata albinelor, 1901 si Inteligenta florilor, 1907.
Penultima sa carte a aparut la New York, unde sărbătorea a 80-a aniversare, împreună cu André Maurois, Jules Romains, Robert Goffin. Ințelepciunea sa doritoare de armonie îl face să propună în cărțile de eseuri mai ales “bucurii simple” ca termen de legătură între existența imediată și fericirea finală.
In poezie, simbolist cu tehnici mai degrabă suprarealiste; în teatru, comparat cu elisabetanii, Ibsen etc., a realizat tehnici literare care, spun specialiștii, pot fi regăsite la Prévert, Ingmar Bergman, Ionesco, Beckett.
1638: Cornelius Otto Jansen, filosof și teolog olandez (n. 1585)
Conducator olandez al miscarii religioase reformiste a Bisericii Romano-Catolice cunoscuta sub numele de jansenism. A studiat la Universitatea din Louvain, unde si-a insusit invataturile Sf. Augustin, in special pe cele legate de pacatul originar si de pocainta. Intre 1611-1614 a locuit la Bayonne, Franta, unde a fost directorul colegiului episcopal. Dupa ce a studiat teologia, timp de trei ani, a revenit la Louvain. A devenit rectorul Universitatii in 1635, iar dupa un an a fost numir episcop de Ypres. Principala sa lucrare, Sf. Augustin (Augustinus), a fost publicata in 1640, cartea fiind interzisa de papa Urban VIII in 1642.
1859: Alexander von Humboldt, naturalist și explorator german (n. 1769)
1862: Henry David Thoreau, scriitor și filosof american (n. 1817)
1904: Alexander Williamson, chimist britanic (n. 1824)
1910: Regele Eduard al VII-lea al Regatului Unit (n. 1841)
Edward al VII-lea a fost fiul reginei Victoria, devenind rege al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei, rege al Commonwealth-ului şi împărat al Indiei. Edward a jucat, de asemenea, un rol important în modernizarea flotei britanice şi reforma serviciilor medicale ale armatei după Războiul Burilor.
1919: Lyman Frank Baum, scriitor, actor şi regizor independent american (n. 1856)
L. Frank Baum a fost autor de literatura pentru copii. S-a bucurat de un real succes comercial cu prima sa carte, Tata gascan, Father Goose, 1899, urmata la un an de o alta carte, devenita si mai populara, Vrajitorul din Oz, 1900, insotita de ilustratiile lui William Wallace Denslow. A continuat cu inca 13 carti despre acest personaj, cu care a castigat multi cititori, seria fiind reluata, dupa moartea sa, de catre Ruth Plumly Thompson.
A mai scris alte nouă cărți fantastice, 82 de povestiri scurte, circa 200 de poeme și alte lucrări. Este bunicul lui Roger S. Baum, care a continuat opera sa.
1924: Carel Steven Adama van Scheltema, poet olandez (n. 1877)
1932: Paul Doumer, presedinte al Republicii Franceze, asasinat de Gorgulov, un bărbat de origine rusă, cu probleme psihice
1952: Maria Montessori, medic și pedagog italian (n. 1870)
1961: Lucian Blaga, poet, dramaturg, filozof și eseist român (n. 1895)
1991: Virgil Calotescu, regizor român (n. 1928)
1992: Marlene Dietrich, actriță și cântăreață germană (n. 1900)
Este prima actriță germană care a ajuns celebră la Hollywood. De-a lungul carierei, Dietrich s-a reinventat constant, începând prin a fi cântăreață de cabaret, fată din cor și actriță în filme germane, în Berlinul anilor ’20, star la Hollywood de-a lungul anilor ’30, și în final, interpretă internațională, devenind una din idolii secolului XX.
Supranumita “Lili Marlene”, in 1928, a primit primul sau rol in filmul “Tragedia iubirii”. Actrita, naturalizata cetatean american, nu a ezitat, în al Doilea Război Mondial, să mearga sa cânte pe front pentru a reconforta moralul combatanţilor. In 1953, Marlene a abandonat filmul pentru a aparea in spectacolele de music-hall din Las Vegas.
1994: Moses David Rosen, șef al Cultului Mozaic din România (n. 1912)
2005: Joe Grant, scenarist, desenator, caricaturist si scriitor american
A fost fiul directorului artistic al cotidianelor New York Journal si Los Angeles Examiner. A lucrat la The Walt Disney Company incepand din 1933, ca desenator si scenarist pentru gala Mickey Mouse, “Mickey’s Gala Premiere”.
Grant a fost creatorul personajului reginei-vrăjitoare din Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici (1937) şi co-scenarist al filmului de animatie Dumbo (1941), lucrand si la Fantasia si Pinocchio.
A părăsit studiourile în 1949, la 41 de ani, pentru a crea o companie de ceramică şi cărţi de vizită, după un diferend cu Walt Disney.
A revenit in studiourile Disney în 1989, dupa 40 de ani de absenta, la vârsta de 81 ani şi a lucrat la filmele celei de-a doua epoci de aur a animatiei, pentru filmele Frumoasa şi Bestia (The Beauty and the Beast, 1991), Aladdin, Regele Leu (The Lion King, 1994), Pocahontas (1995), Cocosatul de la Notre Dame (The Hunchback of Notre-Dame, 1996), Monsters, Inc, Mulan (1998) şi Fantasia 2000. In 1992, a fost supranumit Disney Legend.
A continuat sa lucreze in studiourile Disney, patru zile pe săptămână, până in ultima sa zi, cu nouă zile înainte de a implini 97 de ani. Ultimul film la care a lucrat a fost Chicken Little. A murit pe 9 mai 2005 in urma unui atac de cord, in fata plansei de desen din studioul sau de creatie.