6 Martie

1475: Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect și poet italian, recunoscut ca cel mai de seamă artist renascentist (d. 1564)

Michelangelo Buonarroti a devenit, ca si Leonardo da Vinci, o adevarata legenda in istoria artei, un geniu renascentist care i-a influenţat atat pe contemporanii săi, cat si pe multi artisti ai generatiilor care i-au succedat. Mai mult decât orice altă figură majoră din istoria artei, s-a afirmat ca un artist cu un talent colosal, incomparabil ca sculptor, extraordinar in compozitie, uimitor ca desenator şi pictor.

Desi frescele care acopera bolta Capelei Sixtine (Vatican) sunt cele mai cunoscute lucrari ale sale, artistul se considera in primul rand sculptor. Practicarea mai multor arte nu era un lucru neobisnuit in epoca, deoarece presupuneau proiectare si desen. Michelangelo a sculptat in marmura de-a lungul intregii vieti, dedicandu-se celorlalte arte doar pentru anumite perioade de timp.

Mai mult…

1619: Savinien de Cyrano de Bergerac, eseist și dramaturg francez (d. 1655)

Cyrano de Bergerac s-a nascut la Paris si deci, nu era gascon: “Bergerac”, de la care a preluat numele, era un teren deţinut de familia sa în valea Chevreuse, intr-o regiune pariziana.

Acestui poet şi liber-cugetător, contemporan cu Molière şi Boileau, îi placea să-si  semneze scrierile cu nume mai mult sau mai puţin imaginare pe care le adauga numelui său. Adaugarea numelui de “Bergerac” dateaza din 1638, cand s-a alaturat cadetilor din Gasconia, un regiment al trupelor regelui Ludovic al XIII-lea.

Scriitorul este cel mai bine cunoscut astăzi pentru comedia sa “Pedantul pacalit”, “Moartea Agrippinei”, “Istoria comica a Statelor si Imperiilor Lunii”, 1657, “Istoria comica a Statelor si Imperiilor Soarelui”, 1662 si, in special, pentru faptul ca i-a inspirat lui Edmond Rostand personajul principal al piesei sale, Cyrano de Bergerac, ce conţine cu siguranţă elemente din biografia poetului, dar, de asemenea, deviază de la aceasta asupra unor aspecte importante.

1716: Pehr (Pietari) Kalm, explorator si botanist, naturalist suedez-finlandez (cu parinti de origine finlandeza)

A fost unul dintre cei mai importanti adepti ai botanistului suedez Carl Linnaeus.

Este renumit pentru faptul de a fi fost primul naturalist care a descris cascada Niagara şi care a oferit primul studiu detaliat al istoriei naturale a Americii de Nord. În 1746, Kalm a devenit profesor asistent de istorie naturală şi economie la Academia Åbo, post pe care l-a deţinut cu normă întreagă din 1747.

Academia Regala de Ştiinţe a Suediei, l-a insarcinat să mearga în America de Nord, în scopul inventarierii seminţelor si plantele noi care ar putea fi utile pentru agricultură şi industrie si în special pentru a colecta puieti de dud roşu (Morus rubra), Suedia intentionand sa-si dezvolte o industrie a matasii.

1806: Elizabeth Barrett Browning, poetă britanică (d. 1861)

Poetă a iubirii în timpul perioadei victoriene, Elisabeth Barret Browning este o minune a literaturii  engleze: talentată și precoce, și-a publicat primul poem la vârsta de 12 ani.

Afectată de o boală incurabilă, tânăra virtuoză este nevoită să trăiască în izolare, tiranizată de tatăl ei care îi impunea celibatul.

Starea ei de sănătate nu a împiedicat-o să scrie: și-a început idila epistolară cu Robert Browning, un tânăr poet englez. Cei doi îndrăgostiți au fugit în Italia, sursă de inspirație romantică pentru tânăra poetă. Acolo a compus cele mai faimoase poezii: „Serafimii și alte poezii”, septembrie 1846.

Colecția sa „Aurora Leigh”, din 1857, rămâne o operă majoră a literaturii feministe; Pe un ton liber și detașat, poeta evocă emanciparea femeilor la nivel social și intelectual.

La moartea poetului William Wordsworth, a devenit candidatul preferat să fie numit noul poet-laureat al Angliei (un titlu decernat pe viață prin care personalitatea respectivă devine membru al Casei Regale), dar Alfred Tennyson a câștigat in extremis.

Chiar dacă faima poetei Elisabeth Barret Browning este eclipsată de cea a soțului ei, ea lasă în urmă cele mai emoționante versuri de dragoste ale poeziei din secolul al XIX-lea.

1823: Regele Karl de Württemberg (d. 1891)

1866: Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor român (d. 1928)

1870: Oscar Straus, compozitor de operete si valsuri si dirijor austriac

Celebru pentru lucrarile “Visul unui vals” (Ein Walzertraum), compusă în 1907 si “Soldatul de ciocolata” (Der tapfere Soldat). Compozitor vienez de operete şi partituri pentru filme, a scris, de asemenea, aproximativ 500 de melodii de cabaret, muzica de camera, si lucrari orchestrale si corale.

Numele său original a fost, de fapt, Strauss, dar pentru scopuri profesionale a omis în mod deliberat “s”-ul final, pentru ca nu dorea să fie asociat cu familia de muzicieni Strauss din Viena. Cu toate acestea, a urmat sfatul lui Johann Strauss II, in 1898, de a renunta la atractia pentru valsuri in favoarea scrierii de partituri pentru teatru, considerata o afacere mai profitabila.

A studiat muzica la Berlin cu Max Bruch şi a devenit dirijor orchestral la cabaretul Überbrettl. S-a întors la Viena şi a început să scrie operete, devenind un rival serios pentru Franz Lehár. Când Lehár a avut premiera, în 1905, cu populara opereta “Vaduva vesela”, Straus ar fi exclamat: “Das kann auch!”(Pot si eu sa fac asa ceva!)

În 1939, fiind urmarit de nazistii Anschluss, a fugit la Paris, unde a primit titlul de  Cavaler al Legiunii de Onoare şi apoi la Hollywood. După război, a revenit in Europa.

Pentru Oscar Straus, valsul nu va cunoaste frontiere ca si viata. Astfel, el va ramane acolo unde acestea stralucesc: Viena, Berlin, Paris sau Hollywood, fiind nu numai un minunat ambasador al spiritului vienez, ci si un muzician al lumii.

1903: Împărăteasa Kōjun, soția împăratului Hirohito al Japoniei (d. 2000)

1920: Ion Apostol Popescu, poet, folclorist și critic literar român (d. 1984)

1920: Ernest Maftei, actor român de teatru și film (d. 2006)

1924: Benedict Corlaciu, poet și prozator român, stabilit în Franța în 1972 (d. 1981)

1926: Andrzej Wajda, regizor polonez

1928: Gabriel García Márquez, redactor si scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pentru anul 1982

A lucrat multi ani ca jurnalist in Europa si America Latina, apoi ca scenarist si editor, stabilindu-se in Mexic.

Este considerat unul dintre cei mai semnificativi autori ai sec. XX. Literatura sa se încadrează în paradigma realismului magic. A scris romane, nuvele și povestiri scurte, unde fantasticul și realul se intrepatrund, reflectând viața și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo.

Cele mai cunoscute romane ale sale sunt: Un veac de singurătate, 1967, in care relateaza istoria unui sat imaginar Macondo si Dragoste in vremea holerei. Alte lucrari: Toamna patriarhului, Cronica unei morti anuntate, Generalul in labirintul sau.

Extrem de admirat si de influent, lucrarile sale fiind in marea lor majoritate bestselleruri, a devenit principalul reprezentant al stilului cunoscut drept realism magic, care utilizează elemente si evenimente magice în situaţii obişnuite şi realiste. Unele dintre lucrarile sale se petrec într-un sat fictiv numit Macondo, şi cele mai multe dintre ele au ca tema singuratatea.

1933: Margareta Pogonat, actriță româncă de teatru și film

1937: Valentina Tereșkova, prima femeie cosmonaut

A fost prima femeie ce a zburat în spațiul cosmic într-o misiune unică, pe 16 iunie 1963 cu nava Vostok 6.

Durata acestui zbor a fost de 2 zile 22 ore şi 41 minute (16 iunie 1963, ora 12:30 – 19 iunie 1963 ora 11:11. După 71 de ore, s-a întors pe Pământ, petrecând mai mult timp în spaţiu decât toţi astronauţii americani de până atunci, luaţi la un loc. Următorul zbor al unei femei a avut loc abia în anii ‘80. In 1983, a doua femeie care va calatori in spatiu va fi dr. Sally Ride, medicul de pe naveta spaţială Challenger.

1942: Ladislau Babocsic, pictor român de etnie maghiară

1945: Paul Grigoriu, ziarist român, realizator de emisiuni radiofonice

1946: David Gilmour, chitarist și vocalist al formației Pink Floyd

1947: Gheorghe Turda, interpret român de muzică populară

1958: George Natsis, compozitor român

1981: Teodor Dună, poet român

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.