1966: Jimmy Wales, antreprenor pe Internet, informatician și om de afaceri american, co-fondator al Wikipedia
Jimmy Wales, pe numele complet Jimmy Donal Wales, 8 august 1966, Huntsville, Alabama, S.U.A., antreprenor american, cofondator al Wikipedia, o enciclopedie gratuită bazată pe internet care operează cu un stil de management open-source.
Wales a obținut licența în finanțe de la Universitatea Auburn (BS) și Universitatea din Alabama (MS). Din 1994 până în 2000 a fost broker în Chicago, acumulând suficienți bani pentru a-și permite să renunțe și să-și înființeze propria companie de internet.
Wales a fost devotat doctrinei obiectivismului (doctrină ce susține capacitatea intelectului uman de a ajunge la o cunoaștere sigură, controlabilă, în opoziție cu scepticismul și relativismul), iar în 1989 a început să modereze discuțiile online la Ayn Rand Philosophy Discussion List.
În martie 2000, probabil inspirat de „deschiderea” obiectivistă, a fondat o enciclopedie online gratuită numită Nupedia, care solicita contribuții gratuite de la cărturari și alți experți pe care le-a supus unui proces intens de evaluare inter pares (între egali, între cei de același rang).
Frustrat de progresul lent al acestui proiect, Wales și editorul șef al lui Nupedia, Larry Sanger, în 2001 au apelat la o nouă tehnologie, un tip de software numit wiki, pentru a crea Wikipedia, un site de enciclopedie însoțitor la care oricine putea contribui și edita. Sanger și Wales s-au despărțit în 2002, dar au continuat disputa despre cine a venit prima dată cu ideea de a folosi software-ul wiki.
În ciuda anumitor vulnerabilități – inclusiv faptul că Wikipedia a făcut obiectul unui vandalism deliberat, a războaielor editoriale și a farselor – site-ul a avut un succes imens.
Până în 2006 Wikipedia era disponibilă în mai multe limbi și era unul dintre cele mai populare site-uri de pe Internet.
În 2003, Wales a înființat Fundația Wikimedia pentru a supraveghea afacerile sale online în expansiune. El a extins modelul wiki la alte câteva proiecte, inclusiv Wiktionary și Wikinews. În 2004 a cofondat cu Angela Beesley organizația cu scop lucrativ Wikia, Inc.
Wiki este o aplicație web ce permite utilizatorilor să adauge conținut și să păstreze propriile lor versiuni succesive, la fel ca pe un forum Internet, dar permite și oricui altcuiva să modifice conținutul. Wiki-urile fac parte din fenomenul recent numit Web 2.0. Termenul Wiki denumește și softwareul colaborativ folosit pentru crearea unui asemenea site web (software Wiki).
317: Constanțiu al II-lea, împărat roman (d. 361)
Constanțiu II, pe numele original Flavius Julius Constantius, supranumit Constantius II Solidus, 7 aug. 317 – 3 nov. 361, împărat roman din 337 e.n. până în 361, care la început a împărțit puterea cu cei doi frați ai săi, Constantin al II-lea (d. 340) și Constans I (d. 350), dar care a fost singurul conducător între 353 și 361.
Născut la Sirmium, Savia [acum Sremska Mitrovica, Serbia], al treilea fiu al lui Constantin I cel Mare și al Faustei, Constanțiu a slujit sub conducerea tatălui său ca cezar din 8 noiembrie 324 până în 9 septembrie 337.
Când tatăl lor, Constantin cel Mare, a murit pe 22 mai 337, trupele au masacrat multe dintre rudele sale, inclusiv pe fratele vitreg al lui Constantin, Constanțiu, consul în 335 și tatăl viitorului împărat Iulian.
În Scrisoarea lui Iulian către atenieni (361), îl acuză deschis pe Constanțiu că și-a ucis tatăl. Istoricul Eutropius simțea că noul împărat a „permis, dar nu a ordonat” uciderea. Constanțiu a împărțit apoi imperiul cu frații săi, luând provinciile orientale (Tracia, Macedonia, Grecia, Asia și Egipt) pentru el. Între 338 și 350 a fost angajat într-un război neconcludent, dar extrem de sângeros, cu regele persan Shāpūr II.
În 350 Constantius s-a întors în Europa pentru a se confrunta cu doi uzurpatori. Vetranio, comandantul forțelor dunărene, preluase puterea în Illyricum (acum situat în partea de vest a Peninsulei Balcanice); restul Europei a fost capturat de ofițerul barbar Magnentius, care în 350 l-a executat pe Constans, conducătorul din Occident.
La Naissus (actualul Niš, Serbia), Constanțiu l-a convins pe Vetranio să abdice și, pe 22 septembrie 351, l-a zdrobit pe Magnentius la Mursa (actualul Osijek, Croația). În timpul acestei lupte, Constanțiu l-a numit ca cezar pe vărul său, Gallus, pentru a fi administrator al Orientului. Dar Gallus s-a dovedit a fi un conducător despotic, iar în 354 Constanțiu l-a rechemat din funcție și l-a executat.
După o campanie împotriva triburilor Sarmatian, Suebi și Quadi de pe Dunăre în 357–358, Constanțiu s-a întors spre Orient pentru a lupta cu Shāpūr, care își reînnoise atacurile la frontiera de est (359). În 361, Constanțiu a fost chemat în Occident de revolta lui Iulian, cezarul său în Galia din 355, dar s-a îmbolnăvit pe drum și a murit.
Ca singur conducător după 353, Constanțiu a încercat să creeze unitate religioasă în imperiu sub creștinismul arian. El a adoptat legi împotriva păgânismului, iar istoricul Ammianus Marcellinus îl descrie ca fiind profund mișcat în timpul unei vizite la Roma în 356. De două ori (339, 356) l-a exilat pe influentul episcop ortodox al Alexandriei, dar unitatea religioasă pe care o urmărea a fost de scurtă durată.
943: Edgar Pașnicul, rege al Angliei (d. 975)
1560: Elisabeta Báthory, contesă maghiară (d. 1614)
1751: Wilhelmina a Prusiei, prințesă de Orania (d. 1820)
1779: Carl Ritter, geograf german (d. 1859)
1783: Prințesa Amelia a Regatului Unit (d. 1810)
1819: Ioan Emanoil Florescu, general și om politic român (d. 1893)
1862: Victoria de Baden, soția regelui Gustaf al V-lea al Suediei (d. 1930)
1867: Emil Nolde, pictor german (d. 1956)
1876: Mata Hari, dansatoare olandeză, spioană în serviciul Germaniei în timpul Primului Război Mondial (d. 1917)
1884: Billie Burke, actriță americană (d. 1970)
1889: Léon Nicolas Brillouin, fizician francez (d. 1969)
1903: Seymour Louis Bazett Leakey, antropolog englez (d. 1972)
1910: Theodor Cosma, dirijor originar din România (d. 2011)
1923: Ryōtarō Shiba, scriitor japonez (d. 1996)
1923: Boris Ciornei, actor român (d. 2001)
1934: Richard Levinson, scenarist și producător american de televiziune (d. 1987)
1938: Verna Bloom, actriță americană (d. 2019)
1946: John Cromwell Mather, fizician american, laureat Nobel
1947: Sofia Rotaru, cântăreață pop din Ucraina, de etnie română
1949: Radu Ghețea, economist român
1949: Ioan Munteanu, politician român
1953: Viorel Hrebenciuc, politician român
1958: Bruce Dickinson, cântăreț, muzician, compozitor, pilot de avion, prezentator de radio/TV și antreprenor american, liderul trupei Iron Maiden
1960: David Duchovny, actor american, protagonist al serialului “X- Files” produs de Chris Carter
1961: Octavian Morariu, fost jucător român de rugby, membru al CIO
1968: Cezar Paul-Bădescu, prozator, scenarist și publicist român
1971: Mihaela Sîrbu, actriță și regizoare română
1972: Sorin Anca, poet, compozitor, grafician și artist plastic român
1974: Dana Dawson, cântăreață americană de muzică pop rock și rhythm and blues (d. 2010)
1975: Charlize Theron actriță din Africa de Sud, câștigătoare a premiului Oscar
1975: Gaahl, solist vocal norvegian
1982: Abbie Cornish, actriță australiană
