1910: Lev Tolstoi, scriitor rus (n. 9 sept. 1828 sau 28 aug, stil vechi)
Lev Tolstoi, al cărui nume real este contele Lev Nicolaevici Tolstoi, s-a nascut la Iasnaia Poliana (Poiana Luminoasa) in Rusia şi a murit pe 20 noiembrie 1910 (7 noiembrie dupa calendarul iulian) la Astapovo, provincia Tula.
Este considerat unul dintre scriitorii majori ai literaturii ruse, un maestru al literaturii realiste si unul dintre cei mai mari romancieri ai lumii, în special pentru romanele şi nuvelele sale, bogate în analiză psihologică şi reflecţie morală şi filosofică.
Cele mai lungi scrieri ale sale, Război şi pace si Anna Karenina sunt considerate doua dintre cele mai bune romane scrise vreodata. Război şi pace (1869), este o reconstituire istorica si realista a razboaielor napoleoniene în Rusia, dar, si o reflecţie asupra violenţei, inspirata de conflicte precum Războiul Crimeei (1853 -1856), în timpul caruia a fost mobilizat şi pe care l-a relatat in Povestiri din Sevastopol. Dintre operele mai scurte, Moartea lui Ivan Ilici este inclusa printre cele mai bune povestiri din istoria literaturii.
In ultimele trei decenii de viata, Tolstoi a dobandit renume international si ca moralist si invatator religios. De altfel, Tolstoi a început din 1870 o căutare spirituală şi religioasă, care se reflectă în operele sale, multiplicand consideraţiile filosofice pe care le-a combinat cu evenimente romanești precum in Anna Karenina, povestea dramatică a unei pasiuni (1877) şi in Învierea (1899), in care eroul, aflat in plina dezbatere morală, intalneste figura lui Cristos, intr-o noapte de lectura, ceea ce ii va oferi o noua perspectiva asupra existentei.
In decursul vietii, Tolstoi a fost inspirat de figuri majore ale non-violentei precum filosoful american Henry David Thoreau sau profetul persan Baha’u’llah, iar spre sfârşitul vieţii sale, devine un fel de mentor care pledează pentru o viaţă simplă, morală şi combate institutiile opresive si formele de violenţă: astfel, a exercitat o mare influenţă asupra unor personalitati precum Mahatma Gandhi, Romain Rolland şi multi altii.
Contrastul dintre bunastarea, viata lui linistita si saracia in care traia poporul rus, il face sa sufere din ce in ce mai mult si il duce la obsedanta idee de a-si parasi familia si de a se refugia undeva in sudul Rusiei sau in Bulgaria, pentru a duce o viata simpla si libera.
Acest sfasietor chin moral il determina pe Tolstoi ca pe 28 octombrie 1910, sa paraseasca Iasnaia Poliana si sa plece, impreuna cu fiica sa, Alexandra, si medicul D. Makovițki. Nerezistând călătoriei, Tolstoi răcește si se imbolnaveste de pneumonie. Bolnav si foarte epuizat fizic, dupa numai zece zile de la plecarea de acasa, ilustrul romancier in varsta de 82 de ani, moare în mica gară Astapovo, din campia ruseasca, foarte aproape de proprietatea sa, Iasnaia Poliana.
1633: Cornelis Drebbel, fizician si mecanic anglo-olandez (n. 1572)
Drebbel a construit primul submarin navigabil in 1620. A fost un inovator care a avut contributii la dezvoltarea sistemelor de măsurare şi control, in domeniul opticii si al chimiei.
In 1619, Drebbel a proiectat şi a construit o serie de telescoape şi microscoape si a fost implicat într-un proiect de construcţie a acestora pentru Ducele de Buckingham. William Boreel, ambasadorul olandez înAnglia, menţionează microscopul care a fost perfectionat de Drebbel. In 1621, Drebbel a devenit celebru pentru invenţia unui microscop cu doua lentile convexe.
Mai mulţi autori, inclusiv Christiaan Huygens, atribuie inventarea “microscopului compus” lui Drebbel. Cu toate acestea, un napolitan, numitFontana, a susţinut ca el l-a conceput în 1618. Alte surse atribuie inventarea “microscopului compus” lui Hans Jansen si a fiului acestuia, Zaharia, în jurul anului 1595. In 1624, Galileo a trimis un microscop de tip Drebbel, lui Federico Cesi (1585-1630), un aristocrat din Roma, care l-a folosit pentru a ilustra lucrarea sa despre albine, “Apiarum”.
In vara anului 1620, în prezenta regelui Iacob I şi a anturajului său, Drebbel a reuşit să răcească aerul din interiorul celei mai vechi aripi a Palatului Parlamentului (Westminster Palace din Londra), Westminster Hall, pe atunci cea mai mare sala a regatului.
A fost prima data cand a fost produs frigul artificial, dar evenimentul nefiind consemnat, Drebbel nu a putut fi recunoscut ca inventator al climatizarii. In jurul anului 1621, a inventat termometrul care îi poartă numele.
A construit, de asemenea, primul submarin navigabil in anul 1620, in timp ce lucra pentru Royal Navy. Utilizand proiectul matematicianului William Bourne din 1578, a construit un submarin orientabil, din cherestea, cu vasle de lemn acoperite cu piele. Acesta era condus de doisprezece vaslasi, in afara de membrii echipajului.
Intre 1620 şi 1624, Drebbel a construit şi a testat cu succes inca două submarine, fiecare mai mare decât precedentul. Al treilea si ultimul model avea 6 vasle şi putea transporta 16 pasageri. Acest model a fost prezentat regelui Iacob I şi mai multor mii de londonezi. Submarinul a ramas scufundat timp de trei ore şi a calatorit de la Westminster la Greenwich şi înapoi, mentinandu-se la o adâncime de 4 – 5 metri. Drebbel l-a luat chiar şi pe regele Iacob în acest submarin intr-un test de scufundare sub Tamisa, acesta devenind primul monarh ce a participat la o călătorie subacvatică. Acest submarin a fost testat de mai multe ori în Tamisa, dar nu a entuziasmat suficient Amiralitatea, nefiind niciodată folosit în luptă.
Pentru a re-oxigena aerul din interiorul acestor submarine, a generat probabil oxigen prin încălzirea de azotat de potasiu sau azotat de sodiu intr-un recipient de metal.
Mai recent, s-a sugerat că inventarea submarinului de catre Drebbel ar fi o exagerare si ca acesta ar fi fost doar o ambarcatiune semi-submersibila, condusa de curentii Tamisei. De asemenea, unele surse sustin faptul ca i se atribuie, in mod eronat, inventarea microscopului şi a telescopului. O teorie aparuta in revista Renaissance Magazine (nr. 53, din martie 2007) speculeaza faptul ca Manuscrisul Voynich ar putea fi o lucrare codificata a lui Drebbel despre microscopie şi alchimie. Un mic crater lunar a fost denumit cu numele sau.
1773: Prințesa Anne Charlotte de Lorena (n. 1714)
1827: Maria Theresa de Austria, regină a Saxoniei (n. 1767)
1877: Constantin Ene, maior român, Erou al Războiului de Independență, căzut în luptele de la Rahova (n. 1837)
1886: Charles Truber, inventator american al unei masini de scris, brevetata in 1843.
1898: Prințesa Maria Antonia a celor Două Sicilii, Mare Ducesă de Toscana (n. 1814)
1903: Crescenzo Buongiorno, compozitor italian (n. 1864)
1938: Prințul George Constantinovici al Rusiei (n. 1903)
1962: Eleanor Roosevelt, prima doamnă a SUA, diplomata si activista sociala (n. 1884)
Eleanor Roosevelt a fost sotia presedintelui american Franklin D. Roosevelt. A fost desemnata de presedintela Truman ca delegat al S.U.A. la O.N.U. In calitate de membru in Comisia Drepturilor Omului, a jucat un rol major in elaborarea si adoptarea Declaratiei universale pentru drepturile omului, in 1948.
1979: Amedeo Nazzari, actor italian (n. 1907)
1980: Steve McQueen, actor american (n. 1930)
A jucat in rolul vanatorului de recompense, Josh Randall, in foarte popularul serial de televiziune “Wanted: Dead or Alive”. Au ramas memorabile rolurile sale din filmele “In numele legii”, “ Marea evadare” (The Great Escape), “Cei sapte magnifici”, “Papillon”, “Infernul din zgarie-nori” (The Towering Inferno), “Cursa infernala”. Cascador si pilot de curse de motociclism, isi facea el insusi cascadoriile din filme. In filmul “Marea evadare”, Steve McQueen a oferit cascadorii spectaculoase.
1981: Muhammad Husayn Tabatabaei, proeminent gânditor specializati în filosofia islamică și șiism (n. 1904)
1983: Ion Jalea, sculptor român, membru al Academiei Române (n. 1887)
2000: Ingrid a Suediei soția regelui Frederick al IX-lea al Danemarcei (n. 1910)
2002: Rudolf Augstein, publicist german
2004: Howard Keel, actor american