1707: Georges Louis Leclerc, conte de Buffon, naturalist, matematician, scriitor, cosmolog și enciclopedist francez, membru al Adademiei Franceze (d. 1788)

Preocupările sale multiple s-au concretizat într-o operă (nu numai teoretică, ci și practică) ce a influențat decisiv următoarele două generații de naturaliști, printre care Jean-Baptiste de Lamarck, Charles Darwin și Georges Cuvier.

Buffon a publicat de-a lungul vieții 36 de volume din lucrarea Istoria naturală, cu volume suplimentare, bazate pe notele și cercetările sale suplimentare, publicate în cele două decenii care au urmat morții sale.

Naturalistul germano-american Ernst Mayr a scris că „Într-adevăr, Buffon a fost părintele întregii gândiri din istoria naturală din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.”

Buffon a ocupat funcția de intendent (director) la Jardin du Roi, numită acum Jardin des Plantes (Grădina Plantelor).

Atât academician al științei, cât și academician francez, a participat la spiritul iluminismului. Elogiat de contemporanii săi pentru capodopera sa Istoria naturală, Buffon a fost supranumit „Pliniu din Montbard”.

Supranumele de „Pliniu din Montbard” este o aluzie la locul de naștere al lui Buffon, orașul francez Montbard, cât și la Pliniu cel Bătrân, scriitor și naturalist roman din secolul I, autor al unei enciclopedii monumentale intitulată Istoria naturală, în 37 de volume (aprox. 77).

[Pliniu cel Bătrân (în latină Gaius Plinius Secundus), s-a născut în 23 d.Hr. și a murit în 79, lângă Pompei, în timpul erupției vulcanului Vezuviu. Și-a adoptat nepotul, care a luat numele Gaius Plinius Caecilius Secundus, Pliniu cel Tânăr, în 79 d.Hr. J.-C. Istoria naturală (Historia Naturalis), care are 37 de volume, este singura lucrare a lui Pliniu cel Bătrân care a ajuns până la noi. Acest document a fost mult timp un reper în știință și tehnologie. Pliniu a reunit cunoștințele timpului său pe subiecte variate precum științele naturii, astronomie, antropologie, psihologie și metalurgie.]

1533: Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei, ultimul suveran din dinastia Tudor (d. 1603)

1683: Maria Anna de Austria, regină a Portugaliei (d. 1754)

1726: François-André Danican Philidor, șahist și compozitor francez (d. 1795)

1811: Prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Carol I al României (d. 1885)

1816: Lascăr Rosetti, om politic român (d. 1884)

1817: Louise de Hesse-Kassel, soția regelui Christian al IX-lea al Danemarcei (d. 1898)

1836: Henry Campbell-Bannerman, politician scoțian-englez, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1908)

1844: Émile André Lecomte de Nouy, arhitect francez (d. 1914)

1850: Constantin I. Istrati, chimist și medic român (d. 1918)

1866: Tristan Bernard, prozator și dramaturg francez (d. 1947)

1879: Prințul Francisco José de Braganza (d. 1919)

1881: Henri Focillon, istoric de artă și estetician, membru de onoare străin al Academiei Române (d. 1943)

1889: Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (d. 1943)

1904: Dumitru Dumitrescu, inginer român (d. 1984)

1909: Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist și producător american de origine greacă (d. 2003)

1911: Todor Jivkov, lider comunist bulgar, președinte al statului (1971-1989) (d. 1998)

1914: James Alfred Van Allen, fizician american (d. 2006)

1927: Ion Pacea, pictor român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1999)

1929: Emanuel Kant Vasiliu, lingvist român, membru al Academiei Române (d. 2001)

1944: Paul Fister, actor român (d. 2017)

1965: Angela Gheorghiu, soprană română