8 Noiembrie

1656: Edmond Halley astronom, geofizician, matematician si meteorolog englez, descoperitorul cometei ce îi poartă numele, cometa Halley, a carei perioada de revolutie circumsolara este de 76 de ani (d. 14 ian.1742)

A studiat la Universitatea Oxford, apoi a devenit profesor la aceeasi universitate si director al Observatorului Greenwhich. Cercetarile sale s-au orientat asupra magnetismului terestru si asupra cometelor, calculand o serie de orbite cometare si descoperind astfel periodicitatea lor. A intocmit catalogul stelelor din emisfera australa (1679) si a descoperit miscarile proprii ale stelelor (1718). A determinat paralaxa Soarelui.

In 1676, a facut o calatorie in Atlanticul de Sud, cu intentia de a realiza o lista precisa a stelelor din emisfera sudica. Catalogul sau stelar, din 1678, inregistra coordonatele a 341 de stele.

In 1682, a observat cometa care-i poarta numele si a aratat, prin calcule matematice, ca aceasta se apropie de Pamant la fiecare 76 de ani. A fost prima cometa a carei revenire a fost anticipata, demonstrandu-se astfel ca unele comete fac parte din sistemul solar.

In 1705, Edmond Halley a demonstrat ca toate cometele vazute in 1531,1607 si 1682 erau, in realitate, una si aceeasi si a prezis reintoarcerea sa in 1758. Calculele ulterioare au aratat ca este vorba despre cometa mare si stralucitoare observata in 1066, in timpul cuceririi Angliei de catre normanzi. Aparitia acestei comete a fost imortalizata pe tapiseria din Bayeux.

Singura cometa care poate fi vazuta o data in viata a trecut pe langa Pamant de doua ori in secolul XX (1910,1985-1986). S-au inregistrat pana in prezent 30 de aparitii ale cometei Halley.

 

A fost observata prima oara in 239 i.e.n. si ultima oara in 1986, cand fost studiata de sonda spatiala ”Giotto”, care a executat fotografii ale nucleului sau avand un diametru de cca 15 km.

In 1684, s-a intalnit la Cambridge cu Isaac Newton, contribuind, impreuna cu Robert Hooke si Christopher Wren, la dezvoltarea legii gravitatiei a lui Newton. In 1687, Halley a editat lucrarea newtoniana intitulata Principiile matematice ale filozofiei naturale.

In 1686, a realizat prima harta sinoptica (cu directia curentilor oceanici dominanti), iar in 1701 a intocmit primele harti magnetice ale Atlanticului si Pacificului. In astro­nomie, a descris orbitele parabolice a 24 de comete, observate in perioada 1337-1698.

30: Nerva, împărat roman (d. 27 ian. 98 e.n.)

Nerva, pe numele complet Nerva Caesar Augustus, nascut Marcus Cocceius Nerva, a fost imparat in perioada 96-98 e.n., primul dintre cei cinci asa-numiti “imparati buni” (Nerva, Traian, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius) din dinastia Antoninilor. Membru al unei distinse familii senatoriale, Nerva a fost de doua ori consul (71, 90 e.n.). Dupa o cariera obisnuita, a fost ales sa-l succeada pe Domitian, datorita varstei sale, demnitatii si faptului ca nu avea copii.

Nerva a respins tirania autocrata a lui Domitian, dar a incheiat proiectele de constructie initiate de acesta si a instituit reformele sale administrative si financiare. L-a adoptat pe Traian, guvernatorul provinciei Germania Superioara, ca fiu si mostenitor. In anul 97 e.n., l-a desemnat drept succesor, devenind astfel intemeietorul dinastiei Antoninilor.

Mai mult…  

1715: Elisabeth Christine de Brunswick-Wolfenbüttel, soția regelui Prusiei Frederic cel Mare (d. 1797)

1777: Désirée Clary,regină a Suediei (d. 1860)

1823: Joseph Monier, grădinar francez, cel ce a descoperit asfaltul armat

1843: Moritz Pasch, matematician german d. 1930)

1847: Bram Stoker, autor britanic (d. 1912)

Bram Stoker, romancier irlandez, cunoscut drept creator al celebrului personaj Dracula din cartea cu acelasi nume pe care a publicat-o in 1897.

1848: Gottlob Frege, matematician, filozof și logician german, fondatorul logicii matematice moderne (d. 1925)

Friedrich Ludwig Gottlob Frege a fost unul dintre cei mai mari logicieni, alaturi de Aristotel, Ockham şi Leibniz. A creat logica modernă, mai precis calculul propoziţional modern si calculul predicatelor. A creat, de asemenea, o limbă artificială (scrisă cu ajutorul simbolurilor logice si care a inspirat logica ulterioara), a formalizat intreaga logica, realizand astfel un adevarat calcul logic (operații prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice).

De asemenea, a fost unul dintre cei mai mari susţinători ai logicismului, ca urmare a lucrarii sale Grundgesetze der Arithmetik (Legile de baza ale aritmeticii), in care a incercat sa deduca aritmetica din logică. Cu toate acestea, Frege nu a avut intenţia de a reduce raţionamentul matematic numai la dimensiunea ei logică. Ideografia sa viza asocierea pe aceeaşi pagină, şi de maniera cat se poate de explicita, conţinutul matematic (linia orizontală a paginii) şi structura logică (linia verticală). A avut contributii in domeniul filozofiei limbajului, cum este teoria diferentei intre sens si referinta.

Desi activitatea lui Frege a fost apreciata de Bertrand Russel si Ludwig Witgenstein, acesta a fost necunoscut sau ignorat de majoritatea filozofilor si matematicienilor din timpul sau, devenind cunoscut abia de la jumatatea secolului XX.

1857: Alexandru C. Cuza, profesor și om politic, membru al Academiei Române (d. 1947)

1866: Herbert Austin, inginer englez, pionier in domeniul automobilismului.

1867: Mihai Manicatide, medic, unul dintre fondatorii scolii romanesti de pediatrie.(d. 1954)

1869: Nicolae Paulescu, om de stiinta, fiziolog si medic român, membru post-mortem (1990) al Academiei Române, cel ce a descoperit insulina (d. 1931)

A fost profesor universitar la Facultatea de Medicină din București, iar intre 1897 si 1900 a lucrat ca medic la Paris. A realizat cercetari originale asupra structurii si mecanismelor de producere a febrei, fiziologiei splinei, fiziologiei normale si patologice a pancreasului endocrin (”Tratat de fiziologie medicala”).

A descoperit insulina, publicand, in august 1921, rezultatele cercetarilor sale privind izolarea unui hormon pancreatic, pe care l-a denumit pancreatina. A elaborat o metoda originala de extirpare a hipofizei si a facut studii importante asupra acestei glande. Alte lucrari: “Tratat de medicina”, in limba franceza, in colaborare cuE. Lancereaux, ”Tratamentul diabetului” (in lb. franceza), “Tratamentul febrei”.

1869: Joseph Franklin Rutherford, judecător american (d. 1942)

1881: Robert Esnault-Pelterie, inginer aeronaut francez, pionier al teoriei zborurilor spatiale.

1883: Arnold Bax, compozitor englez (d. 1953)

1884: Hermann Rorschach, psihiatru elvețian (d. 1922)

1893: Rama al VII-lea, rege a Siamului (d. 1941)

1897: Dorothy Day, social-activistăamericană (d. 1980)

1900: Margaret Mitchell, scriitoare americană, autoarea celebrului roman clasic “Pe aripile vantului” (d. 16 aug.1949)

margaret-mitchell

Margaret Munnerlyn Mitchell s-a nascut în Atlanta, Georgia, într-o familie din Sud. Unicul sau roman “Gone with the Wind” (Pe aripile vantului) a fost scris în trei ani de lucru neîntrerupt, fiind inspirat de unul dintre strămoşii săi care a trăit in timpul Războiului Civil.

Tanara a crescut într-o familie de soldaţi, fiind impresionata de poveştile foştilor confederaţi despre Războiul Civil American. Fire independenta, a devenita reporter pentru Atlanta Journal Magazine, viitoarea scriitoare confruntandu-se cu o viaţă amoroasă tumultuoasă, osciland între doi bărbaţi si casatorindu-se cu acestia la un interval de doi ani.

Margaret Mitchell

Victima a unui accident rutier, Margaret Mitchell a murit la zece ani de la ecranizarea romanului sau, lasand in urma sa una dintre cele mai frumoase povesti de dragoste din literatura. Se pare că personajul Rhett Butler a fost inspirat de fostul ei sot care avea un comportament brutal fata de ea. Recent a fost descoperit un text al sau, Last Laysen, manuscrisul original fiind estimat intre 70 000 şi 90 000 de dolari.

Romanul care a facut-o celebra, “Gone with the Wind”, a castigat Premiul Pulitzer in 1937, fiind obiectul unei adaptari cinematografice in 1939, cu Vivien Leigh (Scarlett O’Hara) şi Clark Gable (Rhett Butler).

Pe 11 august 1949, a fost lovita de un taxi, a intra in comă si a decedat, cinci zile mai tarziu, la Grady Memorial Hospital.

1908: Martha Gellhorn, ziaristă, prima femeie corespondent de război. A fost a treia soție a lui Ernest Hemingway (d. 1998)

1914: George Dantzig, matematician american

1916: Peter Weiss, scriitor german

1916: Alexandru Dragomir, filosof român (d. 2002)

1918: Hermann Zapf, tipograf german

1921: Walter Mirisch, producător american de film

1922: Christian Barnard, medic chirurg sud-african, a realizat primele transplanturi de inima la om, pe 3 decembrie 1967 si 2 ianuarie 1968, peste o mie de operatii pe cord si numeroase transplanturi de organe (d. 2 sept. 2001)

A initiat chirurgia pe cord deschis in Africa de Sud, a proiectat valva de cord arificiala si a facut experimente de transplant de inima pe animale. Primul transplant de cord uman a avut loc pe 3 decembrie 1967, alaturi de o echipa de treizeci de persoane, operatia durand nouă ore şi jumătate. Pacientul, in varsta de 55 de ani, Louis Washkansky, suferea de diabet si insuficienta cardiaca. Grefa provenea de la o femeie tânără, Denise Darvall, care a murit într-un accident de maşină. Transplantul a reusit, dar Washkansky, caruia i s-au administrat medicamente pentru intarirea imunitatii si prevenirea respingerii unei inimi noi, a murit de pneumonie bilaterală masiva, indusa de tratamentul imunosupresor, dupa 18 zile.

1923: Jack S. Kilby, fizician, inginer electronist si inventator american, laureat al Premiului Nobel (d. 20 iun. 2005)

Jack St Clair Kilby a fost inventatorul calculatorului de buzunar (portabil) şi a imprimantei termale (termice) utilizate la casele de marcat

A studiat la Universitatea din Wisconsin, iar in 1958 s-a alaturat companiei Texas Instruments (TI), construind, in acelasi an, primul circuit integrat (aproape simultan cu Robert Noyce de la Fairchild Semiconductor), un dispozitiv in cadrul caruia toate componentele circuitului sunt integrate pe o singura suprafata semiconductoare.

In vara anului 1958, cand lucra pentru Texas Instruments, a atacat problema “tiraniei numerelor” şi a ajuns la concluzia că soluţia putea veni de la circuitele integrate. Pe 12 septembrie 1958, Jack St Clair Kilby a prezentat conducerii societatii roadele muncii sale. Kilby le-a aratat o bucată de germaniu, a apasat pe un comutator, iar osciloscopul a afisat o sinusoida, dovedind viabilitatea soluţiei. Pe 6 februarie 1959, a fost formulata o cerere de brevetare intitulata “Circuit solid din germaniu”, primul circuit integrat, lansand o industrie care va realiza in 2005, mai mult de un trilion de dolari americani.

De asemenea, a contribuit si la inventarea unui calculator portabil, dotat cu o imprimanta termala, folosit in terminalele de date portabile. A detinut peste 60 de brevete de inventii si a primit Premiul Kyoto in 1993 si Premiul Nobel pentru Fizica in anul 2000, alaturi de Hervert Kroemer si Jores Alferov, “pentru lucrari fundamentale in domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor […] pentru participarea sa la inventarea circuitului integrat”.

***

Tirania numerelor se referă la una dintre problemele cu care s-au confruntat inginerii informaticieni in anii 1960. Acestia se aflau in imposibilitatea de a perfectiona circuitele electronice concepute, din cauza numărului foarte mare de componente ce trebuiau adăugate şi conectate la fiecare imbunatatire a performantelor. Fiecare componentă trebuia să fie conectata la multe altele prin intermediul sudurilor manuale, conexiunile ocupand din ce in ce mai mult spatiu, ceea ce facea sa devina practic imposibila realizarea de progrese in acest mod.

1927: Patti Page, (Clara Ann Fowler), cântăreață americană de muzica pop

Clara Ann Fowler, cunoscuta sub numele de scena Patti Page, a vandut cele mai multe discuri in anii 1950. Cariera sa a inceput in 1947, la Casa de discuri Mercury Records, devenind, in anul urmator, primul succes feminin al acesteia cu piesa Confess (1948). In 1950, au urmat alte hit-uri, inregistrand primul milion de discuri vandute cu single-urile With My Eyes Wide Open si I’m Dreaming, carora li s-au adaugat inca 14 milioane intre 1950 si 1965.

In 1950, şi-a asigurat notorietatea cu piesa Tennessee Waltz, care a inregistrat cele mai mari vanzari dintre single-urile secolului XX si s-a aflat in fruntea clasamentului Billboard Magazine’s Best-Sellers List, timp de treisprezece săptămâni. In prezent, Tennessee Waltz este unul dintre cele doua imnuri oficiale ale statuluiTennessee.

Page a avut in fruntea topurilor inca trei hituri, intre 1950 şi 1953, cu piesele “All My Love (Bolero)”, “I Went to Your Wedding”, si “(How Much Is That) Doggie in the Window”.

In decursul carierei sale, Patti Page a vandut peste o sută de milioane de discuri, dintre care paisprezece au fost trase in peste un milion de exemplare.

1931: Darla Hood, actrita americana.

1935: Alain Delon, actor de teatru si cinema, producator de film si om de afaceri elveţian de origine franceză

 

Alain (Fabien Maurice Marcel) Delon s-a născut în Sceaux (Franţa) si este cetăţean elveţian (rezident al cantonului Geneva), pastrandu-si naţionalitatea franceză, incepand din 1999.

Ascensiunea sa a fost rapida, iar in jurul varstei de 23 de ani, era deja comparat cu artisti francezi precum Gérard Philipe şi Jean Marais sau cu actorul american James Dean. A fost supranumit “Brigitte Bardot de sex masculin” de catre mass-media anglo-saxonă, datorita aspectului fizic si succesului său internaţional.

De-a lungul carierei sale, Delon a lucrat cu multi regizori de notorietate, inclusiv Luchino Visconti, Jean-Luc Godard, Jean-Pierre Melville, Michelangelo Antonioni si Louis Malle, iar ca parteneri de film i-a avut pe Jean Gabin, Lino Ventura, Danielle Darrieux, Simone Signoret, Jean-Paul Belmondo, Maurice Ronet, Romy Schneider, Claudia Cardinale si Burt Lancaster, Dean Martin, Ursula Andress, Toshiro Mifune, Catherine Deneuve, Annie Girardot, Monica Vitti, Dalila Di Lazzaro sau Vanessa Paradis…

A fost un timp actorul cel mai profitabil al cinematografiei franceze, impreuna cu Louis de Funes şi Jean-Paul Belmondo şi a atras în salile de cinema peste 60 milioane de spectatori, incepand din anul 1956. Multe dintre filmele sale sunt considerate clasice, precum “In plin soare” (“Plein soleil”), o adaptare dupa romanul “Mr. Ripley” de Patricia Highsmith, “Rocco şi fraţii săi”, “Ghepardul”, “Samuraiul”, “Borsalino” sau “Domnul Klein”.

Delon este, de asemenea, unul dintre ultimii supravieţuitori ai acelei epoci, şi, ca atare, a caştigat respectul şi admiraţia a numeroşi cineasti contemporani precum Johnnie To, Quentin Tarantino sau Sofia Coppola. Desi notorietatea lui Alain Delon este internaţională, acesta nu a reuşit să se impuna laHollywood. In afară de Europa, a avut, de asemenea, un mare succes in randul publicului asiatic.

1935: Alfonso López Trujillo, cardinal spaniol, președintele Consiliului Pontifical pentru Familie

1937: Mihail Diaconescu, prozator, critic și istoric literar român

1946: Roy Wood, muzician, cântăreț și textier britanic

1947: Minnie Riperton, cântăreț și textier american

1949: Bonnie Raitt, muziciana, cântăreata și textieraamericana

1954: Jeanette McGruder, muzicianaamericana, membra in P Funk.

1954: Bill Joy, om de știință american in domeniul calculatoarelor

William N. Joy, cunoscut sub numele de Bill Joy, cofondator al companiei Sun Microsystems in 1982, impreuna cu Vinod Khosla, McNealy Scott şi Andy Bechtolsheim, şi şef al companiei pana in 2003.

Este cunoscut pentru eseul “De ce viitorul nu are nevoie de noi”, în care îşi exprimă îngrijorarea profundă faţă de dezvoltarea tehnologiilor moderne. A jucat un rol esenţial în dezvoltarea timpurie a BSD UNIX, un sistem de operare Unix, si este autorul editorului de text “vi”, creat pentru acelasi sistem de operare.

1954: Rickie Lee Jones, cântăreț și textier american

1961: Leif Garrett, cântăreț american

1967: Courtney Thorne-Smith, actrita americana, celebra pentru rolul lui Alison Parker in filmul Melrose Place.

1975: Tara Reid, actriță americană

Comments

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.