8 Septembrie

1830: Frédéric Mistral, poet francez, laureat al Premiului Nobel (1904), (d. 1914)

Fiul unor mici proprietari de pământ, Frédéric Mistral a fost trimis încă de la o vârstă fragedă la internatul de la Abația din Frigolet, nu departe de Tarascon. Apoi la Avignon, la Nîmes, unde și-a luat bacalaureatul, pentru a-și continua studiile.

Simțea deja o mare nostalgie față de Provența (Provence) sa, cea reală, cea a cărei limbă toți se străduiau să-l facă să o uite. La Aix, Mistral începe studii de drept pentru a-și mulțumi tatăl, dar se întoarce repede în orașul său natal, Maillane, și ia o hotărâre fermă: „să provoc o renaștere prin restaurarea limbii materne și istorice a țării mele ”.

În 1852, după moartea tatălui său, s-a stabilit lângă ferma familiei și nu s-a mai mutat de acolo. În acest moment s-a născut ideea asociației Félibrige, o școală literară pe care a fondat-o pe 21 mai 1854, cu ajutorul altor șase apărători înfocați ai limbii provensale.

[Félibrige (în limba occitană: lou Felibrige conform standardului mistralian sau lo Felibritge conform standardului clasic) este o asociație care funcționează cu scopul de a proteja și promova limba, cultura și tot ceea ce constituie identitatea țărilor de limbă occitană. Sediul central este situat în Arles, la Museon Arlaten, iar sediul său administrativ este în Aix-en-Provence.]

În 1859, Mistral a publicat „Mirèio” (Mirela), opera sa majoră, considerată de unii critici ai vremii ca fiind o capodoperă egală cu marile tragedii greco-romane.

Autor prolific și recunoscut, de la „Regina Jano” la „Calendal”, nu încetat, totuși, să proclame că a întruchipat mai presus de toate „Causo” (”Cauza”, în limba spaniolă).

A murit foarte aproape de casa copilăriei sale, în Provence, pe care, practic, nu a părăsit-o niciodată.

Mai mult…

1157: Regele Richard I al Angliei (d. 1199)

1209: Sancho al II-lea al Portugaliei (d. 1248)

1474: Ludovico Ariosto, poet renascentist italian (d. 1533)

1621: Ludovic al II-lea de Bourbon, Le Grand Condé, general francez (d. 1686)

1749: Prințesa Marie Louise de Savoia (d. 1792)

1778: Clemens Brentano, poet german (d. 1842)

1779: Mustafa al IV-lea, sultan otoman (d. 1808)

1831: Wilhelm Raabe, prozator german (d. 1910)

1841: Antonín Dvořák, compozitor ceh, împreuna cu Bedrich Smetana, a pus bazele școlii muzicale naționale cehe (d. 1904)

1856: Ion Bianu, filolog român, fondatorul Bibliotecii Academiei (d. 1935)

1857: Georg Michaelis, politician german, al 6-lea Cancelar al Germaniei (d. 1936)

1870: Prințesa Maria, singurul copil al Regelui Carol I al României și al Reginei Elisabeta (d. 1874)

1873: Alfred Jarry, dramaturg și prozator, precursor al suprarealismului (d. 1907)

1909: Max Blecher, scriitor român de origine evreiască (d. 1938)

1910: Jean-Louis Barrault, actor de teatru și film, mim, regizor și director de teatru francez (d. 1994)

1918: Derek Barton, chimist britanic, laureat al Preiului Nobel pentru Chimie în 1969 (d. 1998)

1925: Peter Sellers, actor britanic (d. 1980)

1930: Aretin Corciovei, fizician român (d. 1992)

1940: Marioara Tănase, interpretă română de muzică populară și romanțe (d. 1970)

1941: Nae Lăzărescu, actor român de comedie (d. 2013)

1951: Béla Markó, politician român de etnie maghiară

1963: Gabriel Sandu, politician român

1974: Bobby Păunescu, regizor și scenograf român

1979: Pink (Alecia Beth Moore), cântăreață americană

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.