9 Aprilie

1821: Charles Baudelaire, poet, traducator si critic literar si de arta francez (d. 1867)

A devenit faimos indeosebi datorita lucrarii Florile raului, 1857, care a fost, poate, cea mai importanta si mai influenta colectie de poezii publicata in Europa in sec. al XIX-lea.

In mod similar, Mici poeme in proza, 1868, a fost cel mai reusit si mai inovator experiment de poeme in proza din timpul sau.

Este considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin originalitatea controversatului sau volum Les Fleurs du Mal (Florile răului), originalitate ce continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât și pe comentatorii operei sale.

Ca poet si critic, Baudelaire este situat in poezia franceza si europeana asemenea prozei lui Gustave Flaubert si picturii lui Edouard Manet, cu totii fiind o legatura esentiala intre romantism si modernism si un exemplu suprem, atat in viata, cat si in opera lor, a ceea ce inseamna artistul modern.

Influenta sa catalitica asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu, a fost recunscuta in sec. al XIX-lea de Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé si Algernon Charles Swinburne si, in sec. XX, de Paul Valéry, Rainer Maria Rilke si T.S. Eliot.

Poeții timpului Stephane Mallarmé, Paul Verlaine, și Arthur Rimbaud l-au considerat imediat un predecesor. În secolul al XX-lea, gânditori, critici sau poeți celebri cum ar fi Jean-Paul Sartre, Walter Benjamin, Robert Lowell și Seamus Heaney i-au celebrat opera. In poezia romaneasca, volumul lui Tudor Arghezi, Flori de mucigai a fost influențat de volumul lui Baudelaire, Florile răului.

In cautarea unei “magii evocative” de imagini si sunete, fuziunea dintre ratiune si emotie, ironie si lirism si eschivarea intentionata de la rostirea retorica, Baudelaire s-a desprins decisiv de poezia romantica a declaratiilor si emotiilor, in favoarea poeziei moderne a simbolurilor si sugestiilor. Baudelaire a reprezentat puternic si esential omul modern in toata complexitatea sa fizica, psihologica si morala.

1770: Thomas Johann Seebeck, fizician german, descoperitorul termoelectricitatii

S-a născut în Reval, în Prusia de Est (acum Tallinn, Estonia), într-o familie de comercianti germani. Albsolvent de medicina în 1802, la Universitatea din Göttingen, a preferat să se dedice studiului fizicii. În 1821, a descoperit efectul Seebeck: la jonctiunea a două metale apare o diferenţă de potenţial atunci când sunt supuse unui gradient de temperatură. Acest efect sta la baza generararii energiei electrice prin efectul termoelectric si măsurarii temperaturii cu termocuple.

1835: Leopold al II-lea al Belgiei (d. 1909)

1894: Camil Petrescu, scriitor român (d. 1957)

1905: William Fullbright, politician american, fondatorul programului școlar ce-i poartă numele (d. 1995)

1908: Victor Vasarely, pictor de origine maghiară (d. 1997)

1918: Jørn Utzon, arhitect danez

Jørn Utzon, nascut la Copenhaga, Danemarca, a devenit celebru pentru realizarea proiectului Sydney Opera House din Australia, care a devenit simbolul acestui oraş.

Când în 1957 a câştigat concursul pentru Sydney Opera House din Australia, era încă un arhitect necunoscut. S-a mutat acolo în 1962, pentru a urmari mai bine construcţia clădirii. Dar numeroasele probleme aparute au dus la o serie de dezacorduri intre el si guvernul din New South Wales, astfel incat se vede nevoit să abandoneze proiectul în 1966 şi sa paraseasca Australia.

Cladirea, care a fost construita dupa plecarea sa, a suferit numeroase modificări de la proiectul iniţial al lui Utzon şi a fost finalizata de Peter Hall, Littlemore David şi Todd Lionel. Cladirea Operei a fost inaugurata oficial pe 23 octombrie 1973 de catre regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

1919: “Pres” Eckert Jr, informatician american

John Adam Presper “Pres” Eckert Jr., nascut in Philadelphia, Pennsylvania, a fost un pionier american al informaticii. Impreuna cu John Mauchly, a inventat primul calculator electronic digital multi-utilizator, ENIAC. A predat primele cursuri de informatica la  Moore School of Electrical Engineering (Şcoala Moore de Inginerie Electrică), a fondat prima companie comerciala de informatica, Computer Eckert-Mauchly Corporation şi a proiectat primul computer din SUA, UNIVAC, care a inclus una dintre invenţiile sale.

1924: Francisc Munteanu, scriitor, regizor, scenarist de film român (d. 1993)

1926: Hugh Hefner, fondatorul revistei Playboy

1933: Jean-Paul Belmondo, actor francez de teatru si film

Si-a început cariera in cinematografie cu un rol mic in filmul Sois belle et tais-toi (Fii frumoasa si taci, 1958). In anul 1960, a obtinut primul sau rol major în À bout de souffle de Jean-Luc Godard. De asemenea, a jucat alături de Lino Ventura în Classe tous risques de Claude Sautet. A cunoscut un mare succes cu rolul din L’Homme de Rio, alaturi de  Françoise Dorléac (sora lui Catherine Deneuve), apoi alături de Anna Karina în Pierrot le fou, 1965, filmul legendar al lui Jean-Luc Godard.

A revenit în 2008, după şapte ani de absenţă, pe platourile de filmare, sub conducerea lui Francis Huster pentru o noua versiune a lui Umberto D. a lui Vittorio De Sica: Un homme et son chien.

1935: Ágnes Ágai, scriitoare, poetă, traducătoare maghiară

1938: Viktor Cernomîrdin, om politic rus (d. 2010)

1954: Dennis Quaid, actor american

1975: Terasa Livingstone actriță australiană de teatru, film și televiziune

1977: Gerard Way, interpret american (My Chemical Romance)

1985: Yamashita Tomohisa, muzician, actor japonez (NEWS)

Share |

Leave a Reply

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.