1966: Amélie Nothomb, scriitoare belgiană
Provenind dintr-o ilustră familie din Bruxelles, Amélie Nothomb a descoperit China, New York-ul și Asia de Sud-Est în timpul călătoriilor de afaceri ale tatălui ei, un ambasador al Belgiei. După ce a trăit în Japonia, a rămas profund marcată de cultura japoneză pe care o poartă în inimă și o transpune în scrierile sale.
Copilăria şi adolescenţa ei sunt de fapt o lungă călătorie prin lume, cu opriri mereu provizorii: îşi petrece primii ani de viaţă în Japonia, urmează China, SUA, Bangladesh, Birmania, Laos. Adolescentă anorexică, Amélie mărturiseşte că abia la treizeci şi patru de ani a reuşit să se accepte „fizic”, vindecîndu-se printr-o bulimie… a cititului şi a scrisului: de zece ani, în fiecare toamnă publică un roman, imediat trecut în fruntea listei de bestselleruri.
În timp ce se afla în Japonia, de la vârsta de doi ani până la vârsta de cinci ani, Nothomb a urmat o școală locală și a învățat japoneză. Când avea cinci ani, familia s-a mutat în China. Ea a declarat în Uimire și cutremur că părăsirea Japoniei a fost „o despărțire chinuitoare pentru mine”.
S-a întors în Belgia la vârsta de 17 ani și a urmat studii greco-latine. A studiat filologia la Université Libre de Bruxelles.
După ce și-a terminat studiile, frustrată de faptul că nu a rămas în Japonia, autoarea s-a întors acolo pentru a lucra ca interpret într-o companie japoneză din Tokyo. A transcris această experiență mai mult decât uluitoare în Uimire și cutremur (Stupeur et Tremblements), încoronat cu Marele Premiu al Academiei Franceze în 1999. Această carte marchează o perioadă de retragere mediatică pentru scriitoarea căreia îi place să provoace, apoi a fost adaptată pentru cinema în 2003.
Primul roman al lui Nothomb, Igiena asasinului (Hygiène de l’assassin) a fost publicat în 1992 și a avut un succes enorm fiind adaptat pentru marele ecran.
De atunci, a publicat aproximativ un roman pe an, printre care Catilinarele (Les Catilinaires), 1995 Uimire și cutremur (Stupeur et Tremblements), 1999 și Metafizica tuburilor (Métaphysique des tubes), 2000.
Romanul Atentat, 1997, este o meditaţie deosebit de ingenioasă asupra gustului şi a identităţii. Epiphane Otos, monstrul estet, se îndrăgosteşte de superba şi angelica Ethel. Transformîndu-şi urîţenia într-un atu redutabil, Epiphane ajunge, în mod paradoxal, să participe la un concurs de frumuseţe în Japonia, în calitate de membru al juriului, prilej cu care îşi dezvăluie în scrisorile către iubita sa consideraţiile despre frivolitate şi adevărata pornografie, cea a gîndirii rigide şi a prostului gust. Elogiu al genului sublim şi al onestităţii, romanul are un final necruţător, în buna tradiţie Nothomb: protagonistul însuşi este chestionat asupra adevăratelor motive pentru care a reînsufleţit scenariul iubirii imposibile, la care răspunde cu o argumentaţie pe viaţă şi pe moarte.
A fost distinsă cu numeroase premii, inclusiv Premiul Jacques-Chardonne din 1993, Marele Premiu al Academiei Franceze din 1999, Marele Premiu Jean Giono (2008), iar din 2015 este membră a Academiei Regale de Limbă și Literatură Franceză din Belgia.
A scris o biografie romanțată Dicționar de nume proprii (Le Robert des noms propres) a prietenului ei, cântărețul francez Robert în 2002, iar în perioada 2000-2002 a scris versurile pentru nouă piese ale aceluiași artist.
În Dicționarul numelor proprii , Amélie Nothomb povestește viața romanțată a , cântărețul Robert.
În 2012 a fost realizat un documentar – Amélie Nothomb: une vie entre deux eaux (Amélie Nothomb: o viață între două ape) – co-scris și regizat de Laurelinne Amanieux și Luca Chiari, despre întoarcerea lui Amélie în Japonia și redescoperirea frumuseții peisajelor, riturile pașnice, tristețea pentru accidentul nuclear de la Fukushima, dar mai ales, întâlnirea cu doica ei japoneză, Nishio San.
Printr-un decret regal din 8 iulie 2015, Nothomb a fost înnobilată ca baroană neereditară de regele Filip al Belgiei.
Romanul ei Primul sânge (Premier sang ) înfățișând memoriile fictive ale tatălui ei, care a murit în 2020 și scrise la persoana întâi, a câștigat Premiul Renaudot 2021.
Definindu-se drept o „grafomană bolnavă de scris”, lansează un roman pe an.
Al optsprezecelea roman al său, Călătoria de iarnă (Le voyage d’Hiver), a fost publicat în 2009. După O formă de viață (Une Forme de vie) în 2010, și-a lansat al douăzecilea roman Să-ți ucizi tatăl (Tuer le père) în august 2011. În 2012, a publicat Barbă-Albastră (Barbe-Bleue).
Prezentă la fiecare stagiune literară începând din 1992, romanciera nu a ratat cea de-a 22-a stagiune cu romanul său Petronilla (Pétronille) din 2014, o poveste de prietenie publicată într-un tiraj de 20.000 de exemplare.
În martie 2015, a obținut o catedra la Academia Regală Belgiană, cea a scriitorului și sinologului belgian Simon Leys, care a murit în august 2014.
Romanul Crima contelui de Neuville (Le crime du comte de Neuville) face parte din stagiunea literară 2015.
1511: Dorothea de Saxa-Lauenburg (d. 1571)
1578: Ferdinand al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (d. 1637)
1654: Împăratul Reigen al Japoniei (d. 1732)
1764: Ann Radcliffe, scriitoare britanică (d. 1823)
1800: Friedrich Gustav Jakob Henle, medic german (d. 1885)
1819: Elias Howe, fabricant american și pionier în dezvoltarea mașinilor de cusut (d. 1867)
1836: Sofia de Nassau, soția regelui Oscar al II-lea al Suediei și Norvegiei (d. 1913)
1834: Jan Neruda, poet ceh (d. 1891)
1848: Robert I, Duce de Parma (d. 1907)
1858: Franz Boas, antropolog german (d. 1942)
1879: Ottorino Respighi, compozitor italian (d. 1936)
1894: Piotr Kapița, fizician rus (d. 1984)
1900: Alexandru Graur, lingvist român de etnie evreiască, membru al Academiei Române (d. 1988)
1901: Barbara Cartland, scriitoare britanică (d. 2000)
1911: John Archibald Wheeler, fizician american (d. 2008)
1916: Edward Heath, prim-ministru britanic (d. 2005)
1926: Ben Mottelson, fizician danez de origine americană
1932: Donald Rumsfeld, politician american
1935: Wim Duisenberg, economist olandez și primul președinte al Băncii Centrale Europeane
1937: David Hockney, pictor britanic
1938: Brian Dennehy, actor american (d. 2020)
1941: Nancy Farmer, scriitoare americană
1943: Margareta Pâslaru, cântăreață română, realizatoare de emisiuni radio și TV
1945: Dean Koontz, scriitor american
1946: Angela Similea, cântăreață română
1946: Bon Scott, solist-compozitor scoțiano-australian (AC/DC) (d. 1980)
1947: Mitch Mitchell, muzician britanic
1947: Mirabela Dauer, cântăreață română
1947: O. J. Simpson, fotbalist, actor american
1950: Viktor Ianukovici, politician ucrainean, al 4-lea președinte al Ucrainei
1951: Chris Cooper, actor american
1956: Tom Hanks, actor american
1957: Kelly McGillis, actriță americană
1959: Kevin Nash, profiwrestler american
1964: Courtney Love, cântăreață americană și actriță
1968: Daniel Iordăchioaie, cântăreț român
1971: Marc Andreessen, antreprenor american (Netscape Communications Corporation)
1982: Sakon Yamamoto, pilot de Formula-1 japonez
1991: Mitchel Musso, actor american
